Regimul comunist de la Beijing lansează operațiuni de informare din ce în ce mai îndrăznețe și sofisticate, în încercarea de a modela percepțiile internaționale cu privire la modul în care tratează minoritățile religioase și etnice din provincia Xinjiang, scrie, NationalInterest, într-o analiză.
Un nou raport din programul de cercetare al Centrului Internațional de Politici Cibernetice ( ASPI) privind dezinformarea evidențiază modul în care PCC respinge îngrijorările cu privire la tratamentul aplicat de Beijing etnicilor uiguri.
În ultimii ani, sute de etnici uiguri, kazahi şi hui au depus mărturie despre cum au fost ţinuţi în lagăre, ca parte a ceea ce observatorii spun că este o campanie a Beijingului de asimilare cu forţa a minorităţilor etnice.
Diplomații chinezi și mass-media de stat valorifică accesul la platformele de socializare din SUA precum Facebook și Twitter, promovând informații privind provincia Xinjiang.
Conform datelor din perioada 2018–2020, mass-media de stat se afla în mod constant în primele 10 conturi de Facebook, acumulând cele mai multe „aprecieri” la postările care menționează Xinjiang.
Propaganda PCC se face, de asemenea, prin intermediul influencerilor occidentali și a unor mijloace de informare negative, precum The Grayzone. Doar între 2019 și februarie 2021, The Garayzone a fost citată de cel puțin 313 ori în mass-media de stat chineză.
Persoanele și organizațiile (inclusiv ASPI) au documentat abuzurile asupra drepturilor omului în regiune, iar UE, Marea Britanie, Canada și SUA au impus sancțiuni împotriva oficialilor PCC. Drept răzbunare, Partidul Comunist a recurs la o combinație de acte punitive: sancţiuni împotriva unor oficiali şi entităţi din UE, „diplomația” luptătorului războinic amestecată cu dezinformarea și constrângeri economice.
Reacția Beijingului față de unii oficiali europeni a venit la scurt timp după negocierea acordului de investiții UE-China. Dar aceasta nu este diplomație, ci mai curând un război politic. Acesta este modul în care PCC proiectează puterea politică și se apără împotriva amenințărilor externe, subliniază publicația americană.
Cercetătorii ASPI au urmărit pragul de schimbare a riscului în operațiunile Beijingului de informare, care sunt o componentă centrală a războiului politic al PCC.
Statul-partid s-a confruntat cu o serie de crize și provocări, de la protestele din Hong Kong, intensificarea rivalității cu SUA, până la criza Covid-19, pe care încearcă să le transforme în oportunități.
Beijingul calculează că recuperarea sa de șocul economic al pandemiei și în urma rupturii cu unele dintre statele democratice sunt oportunități pe care le poate verfica.
Ca și nașterea „diplomației digitale” a PCC, eforturile inițiale erau limitate în capacitatea lor de a modela opinia pe un internet deschis, necontrolat de cenzura PCC. Dar au fost persistente și au reușit să păstreze o prezență mare pe platformă.
S-au îmbunătățit și au devenit din ce în ce mai agile, după cum s-a demonstrat atunci când au pivotat pentru a valorifica protestele interne și politica din SUA.
În 2020, aceste operațiuni de informare sub acoperire au încercat să creeze percepția echivalenței morale între China și SUA.
Această lucrare continuă a devenit o caracteristică a mesajelor diplomatice ale statului-partid. Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Hua Chunying, a postat pe Twitter fotografii din trecutul SUA, cu oameni de culoare culegând bumbacul, pentru a amplifica diviziunea rasială.
El a comparat aceste imagini cu producția mecanizată eficientă de bumbac din provincia Xinjiang. Statul-partid și-a dat seama că trebuie să vorbească cu o voce mai colocvială, dacă este vorba de modelarea activă a opiniei în Occident.
În analiza campaniei de informare coordonate de către diplomații chinezi și mass-media de stat pentru discreditarea BBC sau a unor companii occidentale, au fost identificate mai multe strategii noi adoptate de PCC.
Boicotarea companiei suedeze H&M de către consumatorii și comercianții cu amănuntul din Chihna demonstrează capacitatea PCC de a mobiliza mase largi pe platformele de socializare din China și SUA. Cu costuri economice enorme pentru statele și entitățile vizate.
PCC nu are nevoie să cucerească Occidentul. Trebuie doar să convingă restul lumii că democrația e în declin și că viitorul omenirii este cel mai bine servit pe orbita strategică a Beijingului, conchide publicația americană.