Călin Georgescu, candidat controversat, s-a impus ca figură centrală într-un scrutin marcat de suspiciuni de ingerință externă și nemulțumiri profunde în rândul populației. Mesajele sale antieuropene și anti-NATO au polarizat opinia publică, dezvăluind fisuri în sistemul democratic românesc și influența crescândă a rețelelor sociale asupra campaniilor electorale.
Instanța care a schimbat cursul alegerilor pentru Călin Georgescu
Anularea neașteptată a turului doi al alegerilor prezidențiale din România a declanșat reacții intense. Decizia a fost luată în urma desecretizării unor documente ce indicau sprijinul direct al Kremlinului pentru candidatul Călin Georgescu.
Acesta a reacționat vehement, numind situația o „lovitură de stat” orchestrată de o „instanță mafiotă”, declarând că România este controlată de un „sistem oligarhic” ce dorește să protejeze interese obscure.
Documentele publicate au arătat că Georgescu a beneficiat de o operațiune hibridă a Rusiei, asemănătoare intervențiilor din Ucraina și Moldova, conform cotidianului israelian Haaretz.
Campania pe TikTok și sprijinul din umbră al Kremlinului
Conform sursei menționate, Călin Georgescu, un candidat filorus, anti-UE și anti-NATO, a renunțat la metodele clasice de campanie electorală, precum dezbaterile televizate.
În schimb, acesta a preferat să utilizeze rețeaua socială TikTok, unde a beneficiat de un sprijin considerabil din partea Kremlinului, prin conturi coordonate, algoritmi și conținuturi plătite, potrivit documentelor citate.
Conținuturile sale video, amplificate de 25.000 de conturi gestionate de rețele coordonate, au avut un impact considerabil. Algoritmii și promovările plătite au creat un ecosistem favorabil candidatului filorus.
Clipurile sale imită imaginea liderului rus Vladimir Putin, prezentându-l în ipostaze macho, de la înotul în ape reci la călăria simbolică pe un cal alb.
Acest stil vizual a rezonat cu o parte a publicului românesc, dornic de un lider autoritar și simbolic.
O victorie șocantă și explicațiile experților
Victoria lui Georgescu în primul tur al alegerilor a surprins inclusiv analiștii politici. Sebastian Schäffer, director la Institute for the Danube Region and Central Europe, a recunoscut că nu era familiarizat cu candidatul înainte de scrutin.
„Sincer, eu nu știam că tipul acesta exista”, a declarat Schäffer, anticipând inițial că voturile extremei drepte vor merge către George Simion, liderul AUR.
Georgescu s-a remarcat prin pozițiile sale filoruse, naționaliste și conspiraționiste, propunând încheierea războiului din Ucraina și oprirea ajutoarelor pentru Kiev.
„El crede că apa n-ar trebui să fie îmbuteliată, că nu există Covid-19– lucruri la care e receptivă o anumită parte a populației românești”, a mai explicat Schäffer.
Videoclipurile postate de Călin Georgescu pe TikTok reproduc stilul de promovare bazat pe o masculinitate ostentativă, tradițională și exagerată asociată cu Vladimir Putin.
Probleme interne și nemulțumiri sociale
Potrivit Veronicăi Anghel, profesoară la Robert Schuman Centre, ascensiunea lui Georgescu reflectă o realitate mai profundă.
„Amplificarea lui a fost produsă artificial de TikTok, însă cauzele ascensiunii lui sunt reale”, a spus Anghel.
Ea consideră că popularitatea sa este un „vot de protest împotriva partidelor principale care se află la putere de foarte mult timp și cu toate acestea nu au făcut nimic”.
Anghel subliniază că populația românească susține într-o mai mică măsură Ucraina comparativ cu alte state europene.
„Populația nu a fost consultată referitor la acea decizie. Ideea nu e că românii ar fi filoruși, însă s-au lăsat atrași de ideea neutralității și de cea că războiul e mai degrabă un rezultat al acțiunilor NATO și SUA”, a adăugat ea.
Georgescu, românii, COVID și NATO
România, vecină cu Marea Neagră și având graniță comună cu Ucraina, deține o importanță geostrategică crucială pentru NATO în contextul războiului ruso-ucrainean.
Țara găzduiește scutul anti-rachetă balistică Aegis al Marinei americane la Deveselu, iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța urmează să devină cea mai mare bază NATO din Europa după extindere.
Observatorii avertizează că o eventuală alegere a lui Călin Georgescu ar fi pus în pericol poziția strategică a României în NATO, conform sursei citate.
Pe de altă parte, teoriile conspiraționiste promovate de Georgescu, inclusiv negarea existenței Covid-19 pe motiv că „nimeni n-a văzut vreodată virusul” și susținerea că „unica știință adevărată e Isus Cristos”, au contribuit la popularitatea sa în rândul scepticilor, susține Veronica Anghel .
„Scepticismul era extrem de mare, în principal pe baza a tot soiul de teorii ale conspirației care făceau prăpăd prin țară. Georgescu a exploatat și acest aspect”, a mai spus ea.
Aceste idei au rezonat mai ales într-un context în care România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Uniunea Europeană.
Diaspora și impactul rețelelor sociale
În primul tur, Călin Georgescu a obținut un rezultat impresionant în diaspora, cu un scor de 43%. În timp ce Lasconi a reușit să atragă voturile românilor din Moldova și să câștige în orașe precum Paris și Berlin, Georgescu a dominat în Regatul Unit, Franța și Germania, unde și-a asigurat o majoritate semnificativă.
Veronica Anghel consideră că succesul lui Călin Georgescu în diaspora reflectă procesul de normalizare a extremei drepte în țări cu mari comunități de emigranți români, precum Italia, Germania și Austria. Ea subliniază că emigranții sunt „mult mai conectați la rețelele sociale decât la presa consacrată”, un mediu unde Georgescu s-a bucurat de o popularitate considerabilă.
Sebastian Schäffer adaugă că sentimentele de discriminare și marginalizare resimțite de emigranții români ar fi contribuit la susținerea unui candidat ultranaționalist, perceput ca un simbol al mândriei și măreției românești.
În opinia sa, guvernul ar trebui să „adopte politici publice bune” și să abordeze problemele economice și sociale care alimentează creșterea popularității extremei drepte în România.
Ascensiunea lui Călin Georgescu pune în discuție vulnerabilitatea proceselor electorale europene la influențele externe, însă susținerea vizibilă pe care o are în România candidaturile și partidele de extrema dreaptă nu poate fi negată.
„În multe privințe, dacă nu ar fi fost el, ar fi fost altcineva”, a concluzionat Veronica Anghel.
