Pădurarul indian Somidh Saha se află într-o misiune de a salva pădurile care mor din Germania.

„Acești copaci de aici mor de la vârf, ceea ce înseamnă că sunt supuși stresului din cauza secetei. Odată ce peste jumătate din umbrarul copacului este mort, nu se mai poate face nimic,” spune el.

Tânărul de 40 de ani își trece mâna de-a lungul scoarței unui molid cu aspect scheletic, a cărui scoarță este plină de găuri, lăsate de gândacii de scoarță. El curăță ușor un pic de scoarță moartă, arătând respect pentru copac, chiar și când e pe moarte. Numele lui Somidh Saha este predestinat: în sanscrită, Somidh înseamnă lemn din specii de arbori sacri.

După ce a părăsit Bhutanul, o țară puțin populată și cu aproximativ 70% acoperire forestieră, s-a mutat într-un cadru destul de lipsit de copaci și aglomerat: metropola indiană Kolkata. Chiar și în afara orașului, spune el, i-a fost greu să găsească copaci, scrie Deutsche Welle.

Spre deosebire de Germania, „pădurile din India din apropierea orașelor au fost toate transformate în sate sau terenuri agricole”, spune el.

Impactul schimbărilor climatice

Sănătatea pădurilor germane s-a deteriorat și mai mult de când Somidh Saha a sosit pentru prima dată în Germania, în 2008. Astăzi, aproximativ 80% din copaci sunt nesănătoși.

„Am fost în vacanță în Pădurea Neagră în această vară și am fost șocat de câți copaci mureau acolo”, a spus Saha, care după ce a obținut un doctorat în silvicultură la Universitatea din Freiburg, conduce acum proiectul de cercetare forestieră „Sylvanus” la Institutul de Tehnologie Karlsruhe (KIT). Scopul său este de a dezvolta strategii pentru a restabili pădurile și a le face mai rezistente la impactul schimbărilor climatice.

„Ceea ce este foarte neobișnuit pentru păduri, în ultimii ani, este că și copacii tineri mor acum”, spune Saha.

Și perspectivele sunt chiar mai sumbre pe termen lung dacă nu acționăm acum, spune el.

„Este vorba de supraviețuirea noastră. Dacă schimbările climatice continuă ca acum, pădurile vor deveni treptat păduri de tufă și apoi vor fi transformate treptat în deșert”.

Cheia salvării pădurilor

Saha și echipa sa au cercetat peste 3.000 de copaci și au descoperit că unele specii de arbori non-nativi se descurcă mult mai bine decât cei nativi când vine vorba de secetă și dăunători. Pădurile de monocultură pe care Germania le-a plantat după Al Doilea Război Mondial pentru a asigura aprovizionarea cu lemn sunt deosebit de afectate.

„Dacă am fi plantat o pădure mixtă acum 50, 60 de ani, nu am vedea acum acest nivel imens de mortalitate”, spune Saha. Acest lucru se datorează faptului că, dacă există doar o specie de copac, un dăunător specific, cum ar fi gândacul de scoarță, poate șterge întreaga pădure. În pădurile mixte, vor exista întotdeauna copaci care sunt mai puțin afectați sau cruțați.

„Pădurile noastre trebuie să devină mai diverse”, spune Saha. El este convins că, dacă pădurile germane vor supraviețui, vor trebui să devină mai diverse. Iar stejarul roșu californian este o specie foarte promițătoare.

Unii experți avertizează însă că plantarea de copaci străini mai rezistenți la secetă ar putea avea un impact neprevăzut asupra biodiversității.

Sursa foto: Dreamstime