«Din nefericire, decizia Executivului European de a întrerupe plăţile pentru proiectele din Axa2 a Programului Operaţional Regional, din cauza neregulilor și suspiciunilor de fraudă, este doar începutul. În urma auditului făcut de CE în această vară, se va hotărî și situația fondurilor alocate mediului, infrastructurii și competitivității și sunt șanse foarte mari ca și acestea să fie întrerupte», declara la finalul lunii trecute un europarlamentar liberal, Ramona Mănescu.
A fost prima ieșire în public pe această temă a unei persoane publice, în condițiile în care, încă dinainte de anunțul privind sistarea plăților pe infrastructura de transport, în spatele ușilor închise se tot discută despre situația foarte gravă înregistrată la gestionarea fondurilor de mediu. Totuși, mai multe surse guvernamentale care preferă să rămână anonime până la eventuala intrare în vigoare a sistării plăților, spun că, în proporție de 99%, decizia va fi luată în următoarele zile. 
„La mediu, cele mai mari probleme se întâlnesc tot la contractele de achiziții publice. Sunt chestiuni grele, legate inclusiv de studiile de fezabilitate, făcute de firme mari, pe foarte mulți bani, dar pe genunchi“, explică Mircea Vintilescu, președintele Asociației Profesioniștilor în Protecția Mediului. Potrivit acestuia, din informațiile „de pe teren“, „este extrem de puțin probabil să nu asistăm la sistarea fondurilor pe POS Mediu. Cea mai plauzibilă variantă  este că se va recurge la o întrerupere pentru trei luni, după care plățile vor fi reluate“.
Care sunt problemele? Aceleași peste tot
Una dintre principalele cauze ale întreruperii plăților pe Axa2 a fost, potrivit comunicatului de atunci al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, impunerea unor criterii discriminatorii de selecție. Și, deși potrivit legislației europene din domeniu cerințele tehnice nu trebuie să facă referire, decât în cazuri excepționale, la procese de producție specifice, la anumite branduri sau producători, a devenit un obicei ca autoritățile contractante să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, caietul de sarcini prevede că eventualul câștigător va trebui să dețină anumite echipamente (neapărat acelea, fără a fi acceptate produse similare sau echivalente), criteriu la care, cum altfel, în final nu se va preta decât unul dintre cei opt sau zece potențiali participanți.
O altă problemă o reprezintă folosirea abuzivă a procedurii accelerate – impunerea de termene absurd de scurte pentru întocmirea documentației, care fac imposibilă participarea competitivă a altor companii decât cea „vizată“ pentru a câștiga contractul. Potrivit specialiștilor în atragerea de fonduri europene, aceasta este una dintre cele mai răspândite metode de fraudare. În plus, comparativ cu alte tertipuri, mai discrete, aceasta este destul de ușor de sesizat de către autoritățile de control, întrucât, în majoritatea a cazurilor, se dovedește că la mijloc nu era de fapt nicio urgență.
Și, nu în ultimul rând, o problemă frecventă și care a cauzat prejudicii serioase este achiziția de lucrări suplimentare prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, și pe alocuri cu valori mult mai mari decât cele ale contractelor inițiale. 
Spre cine trebuie arătat cu degetul?
Așa cum au declarat o serie de oficiali ai Comisiei, din momentul anunțului deciziei de sistare a plăților și până acum, niciuna dintre instituțiile de control (fie că e vorba de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice – ANRMAP, de autoritățile de management sau de Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice – UCVAP) nu a sesizat nici măcar în pondere infimă gravitatea încălcărilor de proceduri din sistem.
Așadar, la prima vedere, vinovați pentru actuala situație sunt angajații instituțiilor de control, care nu aruncă decât o privire superficială asupra dosarelor. Este greu de determinat însă în ce măsură neglijența autorităților se datorează relei-voințe (realist vorbind, e puțin probabil ca toate proiectele finanțate din fonduri europene să fie accesate „pe pile“), lipsei de timp, de personal sau, judecată valabilă mai ales în cazul autorităților de management, slabei pregătiri a angajaților. Potrivit unei surse din sistem, ANRMAP are un corp de control de doar 18 funcționari, în condițiile în care instituția este însărcinată cu verificarea tuturor procedurilor de achiziție publică, indiferent de sursa de finanțare. Practic, acest lucru e imposibil, așa că prioritare sunt sesizările de la instituții: DNA, Curtea de Conturi, corpuri de control, ministere sau poliție. Printre picături, instituția mai face și controale din proprie inițiativă, cum a fost de pildă cel efectuat asupra contractelor făcute de primăriile de sector cu firmele de ridicare de mașini).
„De vină sunt, o spun răspicat, mafia locală și consiliile județene, care sunt principalii beneficiari ai lucrărilor din acest sector. Nu ANRMAP e de vină, ei nu au nicio autoritate, în final, pentru că mafia locală e mai puternică decât orice organism central“, afirmă Mircea Vintilescu. La situația actuală, crede el, au contribuit angajările incoerente din sistem – „posturile din autoritățile de management ar trebui scoase la concurs după sistemul de angajări de la Comisia Europeană (EPSO), așa lucrurile ar fi procedurale și nu ar mai exista îndoieli asupra aptitudinilor funcționarilor publici din aceste instituții. Din nefericire, nu doar la ei asistăm la o lipsă crasă de pregătire și cunoștințe, ci și în cazul consultanților care redactează proiectele“. Consolarea sa? „Lucrurile nu vor rămâne așa. Chiar și Oficiul European de Luptă Antifraudă este în temă cu situația din acest domeniu. Am convingerea că după 2012 se vor întocmi maldăre de dosare penale pe fonduri europene“.

Paralele
222 de proiecte aprobate sunt, până în acest moment, pe POS Mediu, „ceea ce reprezintă un procent de 133% faţă de ţintele propuse pentru perioada 2007-2011“, după precizarea ministrului Borbély. În același timp, potrivit reprezentanților Ministerului Mediului și Pădurilor, „POS Mediu este programul operaţional cu cele mai multe proiecte majore de infrastructură de mediu aprobate din Uniunea Europeană, respectiv 21 de proiecte, cu valoare totală de aproximativ 2,2 miliarde euro, bugetul total alocat pentru perioada 2007-2013 fiind de aproximativ 5,6 miliarde euro“. Ținând cont că, la momentul anunțului privind sistarea plăților din Axa2, reprezentanții CE le-au sugerat autorităților române să verifice toate contractele de lucrări incheiate de beneficiarii acestui program (124 la număr) în doar două luni, este greu de intuit ce măsuri s-ar putea lua împotriva instituțiilor autohtone în cazul unui număr mult mai mare de contracte și, pe alocuri, de valori mai substanțiale, cum este cazul la POS MEDIU.

Studiu de caz: să ciupim de unde se poate

Adesea, metodele prin care câștigătorii fi­nanțărilor își iau o bună parte din ceea ce nu li se cuvine de drept sunt extrem de simple. Iată un exemplu în acest sens: o firmă din Vâlcea a achiziționat, în urmă cu mai puțin de un an, trei generatoare și două mașini de spălat cu presiune de la un furnizor local. Anul acesta a demarat un proiect cu finanțare europeană. Și-a sunat furnizorul și i-a cerut un contract antedatat de vânzare/cumpărare produse, mărturisindu-i pe ton glumeț că i se pare dreptul său să bage pe fișa de costuri cât mai multe din cheltuielile precedente. „Ce să fac dacă abia acum am început proiectul, nu e normal să-mi recuperez și banii de anul trecut?“ Planul său: furnizorul urma să-i transmită contractul antedatat, după care cumpărătorul mai făcea o dată plata produselor prin bancă și depunea la dosar ordinul de plată, alături de factură și de contractul vechi, susținând, astfel, că ar fi avut termen de plată de un an. Furnizorul primea banii și îi vira înapoi clientului, ca plată eronată. Deși clientul l-a asigurat pe furnizor că nu era prima oară când recurgea la această metodă și că nu are de ce să se teamă, acesta a refuzat.

În rapoartele anuale, totul e de bine

Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP) este o direcţie generală ce funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice și reprezintă, potrivit prezentării de pe site, „singura structură specializată în controlul ex-ante (controlul exercitat înainte de autorizarea operațiunilor de către autoritatea competentă – n.r.) a procedurilor de achiziţie publică şi a contractelor de concesiune de lucrări publice şi servicii din România“.
Iată ce prevede raportul pe 2010 al instituției, în privința ratei de remediere procedurală (gradul de conformare a autorităţilor contractante la recomandările UCVAP):
„Din cele 1771 note intermediare emise, autorităţile contractante au remediat neconformităţile cuprinse în 1.700 note intermediare. Pentru notele intermediare neremediate au fost emise 71 de avize consultative.Prin urmare, rata de remediere procedurală a fost de 96% în anul 2010, faţă de 95,3% în 2009.
Nivelul acestei rate indică efectul pozitiv al activității observatorilor în derularea procedurilor de achiziție publică verificate, în ceea ce privește:
–  legalitatea recomandărilor cuprinse în notele intermediare emise;
–  receptivitatea autorităților contractante la constatările din notele intermediare;
–  creşterea gradului de expertiză a observatorilor desemnaţi pentru verificare;
–  imaginea pozitivă a UCVAP creată în cei patru ani de funcţionare“.