Odată cu trecerea anilor, corpul uman se schimbă atât intern, cât și extern, acesta fiind un factor major în modificările de somn care apar. „Ca majoritatea lucrurilor care se schimbă odată cu vârsta, nu există un singur motiv care poate explica de ce dormim mai puțin și toate sunt interconectate”, susține Cindy Lustig, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, citată de Huffington Post.

Ora matinală la care ne trezim face parte din procesul natural al îmbătrânirii

Ca și alte aspecte ale sănătății fizice și mentale, creierul devine mai puțin receptiv pe măsură ce îmbătrânim. „Cablajul creierului nu mai simte, probabil, aceleași lucruri ca în tinerețe și răspunde la unele intrări altfel de cum ar trebui, deoarece creierul este îmbătrânit”, spune dr. Sairam Parthasarathy, directorul Centrului pentru Somn și Științe Circadiene de la Universitatea din Științe din Arizona.

Aceste intrări includ răsăritul și apusul, lumina soarelui, mesele, relațiile sociale și activitatea fizică. „Sunt ceea ce, de obicei, numim ”dătători de timp”, pentru că aceste intrări dau timp creierului”, a spus el.

Cu alte cuvinte, ajută creierul să simtă unde se află în ciclul circadian de 24 de ore. Mai pe înțelesul tuturor: pentru o persoană tânără, ora cinei poate ajuta creierul să perceapă că ora de culcare este peste câteva ore; pentru cineva mai în vârstă, această conexiune ar putea să nu se întâmple.

Motivul pentru care bătrânii se trezesc mai devreme și odihniți

Nervii care ar trebui să ofere creierului semnale de timp suferă același grad de degenerare ca și creierul, subliniază Parthasarathy. Această incapacitate de a simți indiciile de timp este o parte din motivul pentru care persoanele în vârstă au tendința de a obosi înaintea copiilor sau a nepoților lor. De aceea, bătrânii se trezesc odihniți și mai devreme decât restul lumii.

În plus, un alt motiv pare să fie că modificările de vedere, care apar odată cu vârsta, reduc intensitatea gradului de stimulare luminoasă pe care o primește creierul, și care joacă un rol important în „setarea” ceasului circadian și menținerea acestuia, a mai spus Lustig.

Ce rol are cataracta

Parthasarathy a explicat că acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele care au cataractă, o afecțiune oculară care afectează peste 50% dintre americanii cu vârsta de 80 de ani, potrivit National Institutes of Health. Cataracta provoacă vedere încețoșată, vedere dublă și probleme generale de vedere.

„Dacă o persoană are cataractă, lumina serii nu pătrunde la fel de mult în ochi, așa că, pentru creier, apusul este mai devreme decât când soarele apune, de fapt”, a spus Parthasarathy.

Din cauza problemelor de vedere cauzate de cataractă, organismul începe să elibereze melatonină (hormonul somnului) mai devreme decât ar trebui. Pentru persoanele mai tinere, melatonina „începe să apară după apusul soarelui”, a spus Parthasarathy, motiv pentru care, în general, se simt mai obosite.

Ce putem face

„Există dovezi conform cărora intervenția chirurgicală de îndepărtare a cataractei poate ajuta la îmbunătățirea calității și a duratei somnului”, a spus Lustig. Concluzia experților este că schimbările care au loc în tiparele de somn fac parte din viață și din procesele naturale ale trecerii timpului. În timp ce unii factori se află sub controlul nostru, alții ar putea fi contracarați prin obiceiuri sănătoase, astfel încât să putem avea un somn bun și după ce am trecut de 40 de ani.