Pe vremea comuniştilor circula o vorbă: "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc".

Forţa de muncă era recompensată foarte prost, în comparaţie cu ţările din Vest. În 1989, salariul mediu în România se cifra la circa 3.000 de lei, echivalent cu aproximativ 200 de dolari, la cursul oficial de atunci. Acest curs oficial nu corespundea realităţilor economice, astfel că la adevărata putere a leului, media era chiar mai mică.

Dar chiar şi aşa, ne găseam mult în urma occidentalilor, care câştigau mult mai mult, unii dintre ei depăşind, încă la acea vreme, pragul de 1.000 de dolari pe lună. Pe atunci nu exista euro.

Românii primeau banii puţini muncind într-o economie controlată aproape în totalitate de stat, lipsită de legile concurenţei şi cu multe întreprinderi neprofitabile în condiţii de piaţă.

Mult mai prost plătiţi decât occidentalii

Au trecut 25 de ani de atunci. Ce s-a schimbat de atunci? România a intrat în Uniunea Europeană, sectorul privat controlează peste 70% din economie. Nu mai suntem o ţară comunistă.

La capitolul salarii stăm însă la fel de prost comparativ cu statele vestice. Media de circa 1.700 de lei pe lună reprezintă în jur de 450 de dolari, sau 400 euro. Pentru comparaţie, Grecia şi Portugalia au un salariu mediu net în jur de 1.000 euro, Spania 1.700 euro, Germania şi Italia 2.000 euro, Franţa 2.400 euro, Marea Britanie 2.700 euro, Suedia 3.000 de euro.

Desigur, România nu are o economie la fel de puternică precum alte ţări UE, astfel că e normal să avem salarii mai mici. Dar salariile de la noi sunt mai mici chiar dacă le raportăm la puterea economiei.

Cea mai mică pondere a salariilor în PIB

Statisticile Eurostat arată că la finele anului 2013 (ultimul pentru care există date complete), salariile din România deţineau o pondere de numai 31,5% din PIB, cea mai mică din UE. Grecia avea o pondere a salariilor din PIB de 32,5%, Portugalia 44,8%, Spania 46,7%, Germania 50,8%, Italia 40%, Franţa 52,3%, Marea Britanie 51,1%, Suedia 47,9%.

"Economia României nu permite în acest moment acordarea de salarii mai mari. Eficienţa este scăzută şi din acest motiv, produsul final nu se ridică la calitatea din Vest, indiferent că vorbim de software, consultanţă sau alte domenii", a declarat pentru Capital Mihaela Tudorancea, managing partner la compania de recrutare Tudorancea&Partners.

Contractele cu statul

"La noi şi ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este scăzut, iar în unele sectoare, cum ar fi agricultura şi construcţiile, se munceşte foarte mult la negru. În plus, aproape la orice contract cu statul, 10% merge în aşa-numitul lobby, că să ne exprimăm diplomatic. Dacă măcar 2-3 puncte procentuale din cele 10 s-ar duce la salarii, situaţia ar fi cu totul alta", a mai spus Tudorancea.

Aceasta crede că salariile pot fi majorate prin retehnologizare, astfel încât firmele să devină mai eficiente. "Dacă salariile ar creşte, s-ar dezvolta, în cascadă, şi alte servicii, cum ar fi sănătatea, reconversia profesională", a menţionat Mihaela Tudorancea.

Tehnologie redusă

Salariile sunt mici şi pentru că o mare parte din forţa de muncă lucrează în sectoare cu tehnologie redusă, după cum arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, dintr-un total al populaţiei ocupate de 8,82 milioane de persoane, un număr de 2,59 milioane (circa 30%) activează în agricultură, domeniu slab dezvoltat din punct de vedere al resurselor tehnice.

Pe locul 2 în acest top se află industria prelucrătoare, cu 1,6 milioane de persoane (circa 18% din total), iar pe 3 comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, cu 1,11 milioane (13%).

Problemă pentru headhunteri

"Salariile mici reprezintă o problema pentru companiile de recrutare. Este mai uşor să găseşti profesionişti buni pentru clienţi corporate într-o piaţă cu salarizare ridicată", George Butunoiu, specialist în resurse umane.