Din cauza costurilor ridicate cu încălzirea serelor, legumicultorii locali se rezumă să producă mai mult salată, rucola şi plante aromatice, consumul intern de legume fiind asigurat în mare parte din import. Aşa se face că am ajuns să cumpărăm roşii, castraveţi sau morcovi din Turcia, Spania sau Polonia la preţuri destule de “piperate” care nici nu mai miră pe nimeni. Dacă ne gândim însă că în România nu există decât câteva sute de hectare de sere încălzite, până la urmă ajung să ni se pară chiar “fireşti pentru această perioadă”, după cum spune Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.
“În România, în perioada decembrie – martie, producătorii locali nu cultivă în sere pentru că nu-şi acoperă costurile. Preţurile sunt fireşti, noi nu putem să facem roşii iarna, pentru că serele sunt energofage”, declară Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.
În lipsa unor măsuri susţinute de stimulare a sectorului din partea Ministerului Agriculturii în ultimii ani s-a ajuns chiar ca la nivelul întregii ţării să nu mai existe decât 225 de hectare de sere încălzite (de aproape şapte ori mai puţin faţă de 1989), din care 90% aparţin asociaţiei Hortifruct, mai spune Tănase.
El sustine că suprafeţele sunt mici şi pentru că nu au existat prea multe programe de finanţare pentru acest sector. El speră însă ca situaţia să se schimbe, mai ales că au devenit funcţionale măsurile 121 (Modernizarea exploataţiilor agricole) şi 123 (Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere) din PNDR. Trebuie însă ca micii producători să se asocieze.
Un alt motiv pentru care suprafeţele de sere sunt atât de mici este şi faptul că prin programele existente nu se finanţează decât o suprafaţă de 2 ha, iar pentru un minim de eficienţă trebuie 15-20 hectare grupate, susţine Tănase.
