Vremea din România a înregistrat schimbări fără precedent în ultimii ani. Dacă acum un deceniu, în luna decembrie era deja zăpadă în toată țara, în ultimii ani, acesta a lipsit cu desăvârșire. În acest context, meteorologii vin cu o serie de precizări pentru a explica această schimbare.
Într-un interviu acordat pentru DC News, directorul Școlii Naționale de Meteorologie, Florinela Georgescu, a explicat motivul pentru care nu mai există ninsori de Crăciun, dar și modul în care vremea s-a schimbat în ultimii ani.
Aceasta susține că schimbările climatice sunt factorul principal, având în vedere faptul că încălzirea se resimte în toate colțurile globului și nu doar în România.
„Tot ce trăim pe parcursul iernilor este, categoric, în contextul modificărilor climatice. Pe de o parte, temperaturile în creştere pe care le observăm atât pe parcursul sezonului cald, dar şi iarna, pe de altă parte sigur consecinţele acestor temperaturi în creştere, pentru că se amână din ce în ce mai mult perioada primei ninsori, din cauza temperaturilor crescute, precipitaţiile fiind predominant sub formă de ploaie, chiar şi în luna decembrie”, a spus aceasta.
Totodată, meteorologul a făcut referire la anomaliile de vreme din emisfera nordică, adăugând că cel mai important este ceea ce se întâmplă la Polul Nord.
Florinela Georgescu susține că toate semnele spun destul de clar că natura preferă un nou scenariu, însă nu este exclus ca acest lucru să se modifice din nou, în următorii ani.
„Totul trebuie interpretat într-un context mult mai vast. Când ne uităm la anomaliile de vreme, ne uităm ce se întâmplă pe toată emisfera nordică. Contează foarte mult ce se întâmplă la Pol, vorbim adesea despre celebrul vortex polar, este zona aceea unde ar trebui să rămână cantonată masa de aer cel mai rece pe parcursul lunilor de iarnă, blocat acolo, deasupra Polului, de un brâu de vânturi foarte puternice. Aceasta este teoria.
Ce se va întâmpla cu vremea în următorii ani
Din păcate, ultimii ani ne arată tot mai des că natura vrea să se aşeze pe un nou scenariu, acela în care iernile sunt favorizate perioade în care brâul acela cu vânturi foarte puternice slăbeşte în intensitate şi atunci masa de aer rece avansează foarte mult spre Sud. Aceasta înseamnă că în loc să avem o circulaţie, în general, de la Vest la Est, avem tot mai adesea de la Nord la Sud, de la Sud la Nord. Asta înseamnă că sunt zone unde persistă mult un regim cu temperaturi mult mai scăzute”, a adăugat aceasta.
Totodată, meteorologul a făcut referire și la iernile de pe alte continente precum Asia sau America de Nord, unde masele de aer reci au staționat destul de mult. Pe de altă parte, în Europa, masele reci au pătruns mai puțin.
Ea a mai explicat că România este nfluențată de ce se întâmplă în partea de Vest spre Est, loc unde se pot forma mase foarte reci, de acolo venind și episoadele de ger.
„Am văzut în iernile trecute deasupra Americii de Nord, deasupra Asiei, staţionarea pe durate foarte lungi a maselor de aer foarte rece şi mult extinsă spre Sud. În schimb, spre Europa, tot aşa, avecţii calde, în compensare cu pătrunderile reci din zonele despre care vorbeam. Sigur, aceasta este o explicaţie destul de simplistă, fiindcă noi suntem foarte mult influenţaţi, dincolo de ce se întâmplă de la Vest la Est, de ce se întâmplă dinspre Est, pentru că ştim că la Est de noi se întinde o mare zonă de câmpie unde iarna se pot forma mase de aer foarte reci care, în unele condiţii, pot ajunge până în zona ţării noastre. De acolo vin la noi episoadele de ger”, a explicat, pentru DC News, Florinela Georgescu.