‘Prezentul este opera trecutului. România s-a făcut într-un anume fel: de aceea este aşa cum este. Parcurgându-i rapid istoria, am putut identifica o lungă serie de trăsături specifice, mai mult sau mai puţin îndepărtate de condiţia europeană ‘medie’, şi prinse ele însele în combinaţii contradictorii. Înlănţuindu-se, toate aceste particularităţi, prea multe particularităţi, conduc la România de astăzi. O ţară care se încăpăţânează să fie altfel. Ceea ce înseamnă uneori şi reuşite, nu doar neîmpliniri şi dereglări’, notează Lucian Boia în paginile cărţii.

Menţionând că idei din acest volum se regăsesc şi în alte cărţi ale sale, autorul a mărturisit că scrierea acestei lucrări nu intra în proiectele sale de viitor. Boia a precizat că a scris cartea în urma ‘a ceea ce s-a întâmplat în vara anului trecut’.  Istoricul a completat că a încercat să explice, cu ‘accente mai apăsate’ decât în cărţile anterioare pe aceeaşi temă, ‘cum e România, în comparaţie cu normele care orientează Uniunea Europenă’. Referindu-se la criticile adresate lucrării, Boia a precizat că ‘nimeni nu a pus altceva în loc’.

În acelaşi cadru, Humanitas a lansat volumul ‘Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine’, aparţinând aceluiaşi Lucian Boia, despre care Gabriel Liceanu a afirmat că, la fel ca şi ‘De ce este România altfel?’, reia teme anterioare abordate de istoric, cu un altfel de zvâcnet, cu o altă vibraţie şi cu un anumit tip de formă care o face să fie mult mai percutantă şi mai căutată de cititori.

Liiceanu a explicat că istoricul realizează o trecere în revistă a unor scenarii posibile, pornind de la modelul occidental bazat pe creativitate şi libertate. ‘Personal nu cred că, aşa cum se afirmă, China va fi modelul care va înlocui Occidentul, înţelegând prin Occident Europa de Vest şi SUA’, a subliniat fondatorul Humanitas, care consideră că acest tip de societate nu va putea fi înlocuit decât de una care îi va prelua atributele de creativitate şi libertate.

Născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, Lucian Boia este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.  Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi.

Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie).

A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului şi la istoria Franţei.  În 1997, lucrarea sa ‘Istorie şi mit în conştiinţa românească’ a stârnit ample dezbateri şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.

Sursa: Agerpres