Succesul vânzărilor de obligaţiuni din Ungaria explică respingerea recentă de către guvern a asistenţei din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), dezvăluie un document confidenţial anterior, în timp ce România se îndrepta miercuri spre primirea de mai mult ajutor de la FMI, notează Wall Street Journal (WSJ) de joi.
În luna iulie, guvernul premierului Viktor Orban a respins cererile din partea FMI şi a Uniunii Europene (UE) de a impune mai multe măsuri de austeritate, în schimbul tranşei următoare din pachetul de împrumut de 20 de miliarde de euro stabilit în octombrie 2008, în plină criză financiară globală.
Demersul Budapestei a surprins pieţele, dar el devine mai uşor de înţeles, în lumina unui nou plan de emitere de datorii (debt-issuance) realizat de Agenţia guvernamentală de management al datoriei publice (AKK). Documentul de cinci pagini stabileşte sumele, calendarele şi vehiculele datoriilor pentru un program de finanţare despre care oficialii spun că speră că va menţine încrederea investitorilor.
Planul AKK reflectă încrederea guvernului Orban, care a preluat mandatul la sfârşitul lunii mai, că finanţarea ţării este sigură pentru acest an.
Conform planului, guvernul se încadrează în ţinta privind obiectivul FMI-UE de deficit bugetar în 2010, de 3,8 la sută din PIB. Finanţarea pe 2011 nu este însă clară, potrivit WSJ, deoarece Ungaria nu s-a angajat la o ţintă de deficit pentru anul viitor, atunci când va începe să ramburseze împrumuturile de la FMI-UE.
Succesul Ungariei de până acum privind emiterea de datorii guvernamentale l-a ajutat pe Orban să riposteze creditorilor internaţionali. Ţara a înregistrat o creştere a cererii pentru obligaţiuni guvernamentale cu o scadenţă mai mare de un an care să îi permită reduceri privind bonurile de tezaur, ce oferă finanţare pe termen scurt la un cost mai mare.
Ungaria a fost în măsură să se finanţeze prin emiterea de datorii pe pieţe
În primele şase luni ale lui 2010, emiterea de obligaţiuni nete a totalizat 1,6 miliarde dolari, sau 340 miliarde de forinţi. Este de două ori suma pe care guvernul anterior o planificase pentru întregul 2010.
Nivelul ridicat al emisiunii de obligaţiuni înseamnă că Ungaria va emite cu 106 miliarde forinţi mai puţin bonuri de tezaur în acest an decât titlurile de stat care urmează să fie răscumpărate. Planul iniţial era să emită cu 146 miliarde forinţi mai mult în titluri de stat.
În acest an, cheltuielile globale guvernamentale nete se aşteaptă să se cifreze la 900 miliarde de forinţi, dintre care 400 de miliarde sunt disponibile în formă de depozite în valută externă şi 429 de miliarde par să provină din obligaţiuni denominate în forinţi, restul urmând să fie finanţat din contul curent al trezoreriei, potrivit datelor.
Deoarece Ungaria a fost în măsură să se finanţeze prin emiterea de datorii pe pieţe, nu a folosit linia de credit. Din cele 14,2 miliarde de euro, guvernul a atras 12,8 miliarde, restul fiind atras de banca centrală. Suma de 12,8 miliarde de euro a inclus şi 4,9 miliarde pentru a sprijini sectorul bancar din Ungaria.
La sfârşitul lunii iunie, guvernul Ungariei avea încă un depozit substanţial în valută la Banca Naţională a Ungariei, 3,2 miliarde de euro, din împrumutul FMI-UE.
În timp ce finanţarea din acest an pare sigură, imaginea pentru anul viitor rămâne neclară. Potrivit WSJ, un factor care l-a determinat pe Orban să întoarcă spatele creditorilor internaţionali a fost insistenţa lor pe un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pentru anul viitor.
SURSA: Agerpres
