Într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are şanse mici de reuşită din cauza subdezvoltării economice
În Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare – PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene). În cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia şi de 32.500 de euro (130% din media UE) în Ţara Bascilor. Regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în acelaşi an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situaţie similară se înregistrează şi în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% şi 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE). Ori în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui naţional.
Un proiect născut mort
De câţiva ani, România are un loc pe harta deloc puţinelor statelor europene care se confruntă cu tendinţe separatiste. Ţinutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a judeţelor Harghita şi Covasna plus o parte din sud-estul judeţului Mureş, zone locuite în mare majoritate de maghiari, este prezentat tot mai des de liderii comunităţii ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român. După drapele arborate pe instituţii publice, marşuri şi un referendum neoficial, preşedintele UDMR Kelemen Hunor a anunţat de curând că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuieşti. „Proiectul autonomiei este gata. Avem discuţii în interior, în continuare, şi în momentul în care le vom finaliza, îl vom şi prezenta. Urmează o dezbatere publică largă şi profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio şansă să fie adoptate fără o nouă Constituţie“, a spus liderul UDMR. Dar nu Constituţia actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, stă în calea naşterii oficiale a Ţinutului Secuiesc. Marea problemă o reprezintă, de fapt, performanţele economice slabe ale regiunii. Spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, judeţele Harghita şi Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcţionarea aparatului public (adică primesc de la Bucureşti mai mult decât virează sub forme de impozite şi taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media naţională.
Probleme în serie
Astfel, dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel naţional, în Harghita şi Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita şi Covasna au fost responsabile pentru puţin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro). Nici nu e de mirare, având în vedere că între 1991 şi 2013 investiţiile străine în cele două judeţe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investiţiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiţii, nici rata şomajului nu avea cum să fie prea mică. La sfârşitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita şi 6,6% în Covasna, faţă de 5,1% la nivel naţional. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două judeţe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate. În 2013, numărul de sosiri în unităţile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000. Respectiv în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel naţional. Având în vedere că populaţia celor două judeţe (puţin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a ţării, dar şi că există numeroase judeţe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potenţial turistic aproape zero, rezultă că şi la acest capitol rezultatele Ţinutului Secuiesc sunt sub media naţională. Performanţele deloc grozave ale economiei locale au consecinţe şi în ceea ce priveşte nivelul de trai – dacă pe plan naţional salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei. Pensia medie este şi ea sub media naţională în cele două judeţe (circa 805 lei, faţă de 845 de lei pe ţară).
Secui vs scoţieni
Există, desigur, în Europa şi regiuni separatiste care stau mai prost din punct de vedere economic decât restul ţării. Cele mai cunoscute exemple sunt Corsica, insula mediteraneană având în 2011 un PIB per capita PPS de 91% din media UE comparativ cu 109% la nivelul întregii Franţe, respectiv Scoţia. Aceasta din urmă, autonomă până în prezent, înregistra un PIB per capita de 98% din media UE (comparativ cu 105% la nivelul Marii Britanii). Uşorul dezavantaj economic nu i-a descurajat pe naţionaliştii scoţieni, astfel încât ţara lor va găzdui pe 18 septembrie un referendum oficial pentru independenţă.
Marea diferenţă faţă de Ţinutul Secuiesc este că regiuni precum Scoţia ori Corsica sunt suficient de dezvoltate economic şi de bogate în resurse naturale pentru a se autosusţine fără sprijin de la centru. Ceea ce pentru Harghita şi Covasna rămâne, cel puţin pentru moment, doar un vis.
