Din 2007 până în prezent, au plecat să lucreze în străinătate peste 11.000 medici. Un prim motiv este salariul. De exemplu, în Uniunea Europeană, un rezident e plătit cu 1.100 euro pe lună, în timp ce la noi un medic specialist are  un salariu de 500 euro pe lună. „Faptul că medicii nu au «migrat» în medicina privată arată că nici acolo nu sunt salarii sau condiţii de muncă mulţumitoare. Avem cel mai mic număr de medici la mia de locuitori, care sunt şi distribuiţi neomogen în teritoriu“, spune medicul de familie Alina Dida.   

Traseul unui medic tânăr, neclar

Potrivit declarațiilor sale, principala problemă a sistemului public de sănătate este inechitatea veniturilor cadrelor medicale. „De pildă, s-a arătat într-un articol din publicația Viața Medicală, că venitul celui aflat în vârful piramidei este de 60 de ori mai mare decât cel al medicului rezident debutant, care lucrează în aceeași țară și, uneori, în aceeași clinică“, explică Alina Dida. Despre diferențele uriașe dintre salariile mici și cele mari din țară amintește și head hunter-ul George Butunoiu, care este de părere că ne confruntăm cu un deficit de medici din lipsa unor salarii decente pentru rezidenți și pentru că nu prea există aparatură performantă. „Dacă aici un tânăr absolvent de medicină intră pe un salariu cuprins între 300 și 450 de euro, în străinătate salariul de început este de șase-șapte ori mai mare“, explică el. Medicii pleacă din țară și pentru că se simt insultați atunci când au salarii mai mici decât alți români care activează în diverse domenii, lasă de înțeles George Butunoiu. Totodată, el este de părere că în România, un medic are mult mai multă libertate decât ar avea în străinătate. „Aici un medic își face singur programul și timpul îi permite să aibă chiar și două joburi“, subliniază George Butunoiu. 

Medicul oncolog Bogdan Tănase, președintele Alianței Medicilor, este de părere că nemulţumirile nu au legătură numai cu salariile, ci şi cu oportunităţile de carieră. În viziunea sa, Guvernul ar putea face modificări în strategia globală de sănătate. „Traseul în carieră pentru un medic tânăr este neclar, în prezent“, punctează Bogdan Tănase. 

Salariu de mii de euro pentru un rezident în Austria

Sandra Adalgiza Alexiu, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, arată că deficitul de medici şi de asistenţi afectează viaţa profesională a cadrelor medicale care încă lucrează în sistemul românesc. „În mediul rural, chiar nu are cine să te înlocuiască atunci când vrei să îţi iei concediu. Aşa că trec anii şi nu te mai bucuri de o vacanţă“, spune ea. Conform declaraţiei sale, 90% din medicii care au ales să îşi construiască un viitor în alte ţări, s-au lăsat atraşi de comunităţile locale, care le-au oferit toate instrumentele cu care să-și facă meseria. 
Raluca Mălăescu a plecat din țară în Kufstein, o localitate din Austria. Aici, este medic rezident la spitalul „Kardinal Schwarzenberg´sches Krankenhau“, unde câștigă, lunar, în jur de 2.300 de euro, fără gărzi. „Trebuie să fac două gărzi obligatoriu pe lună, plătite, iar dacă fac patru, mai adăugăm 1.000 de euro la salariu“, povestește ea. În România, în primul an ca rezident primea 1.700 de lei, în condițiile în care avea un spor de 90%. Din propriul exemplu, poate să spună că lumea pleacă din țară în special din cauza banilor, după care ar urma lipsa dotărilor și medicamentelor. „Să nu mai vorbim despre cum este tratat un rezident în România. Personal, am plecat pentru că simțeam că nu mai am ce să învăț de la medicii prea în vârstă, care refuză să mai citească ceva și se bazează mai mult pe experiență. Aici este un pic altfel. Chiar dacă ești la început de drum, părerea ta are valoare. Comparativ, în spitalul în care lucrez nu mi s-a spus că există păreri proaste, pe când acasă nu prea ești luat în serios. De dotări, igienă, medicamente, nici nu are rost să povestim pentru că ceea ce se întâmplă la ora actuală în spitalele din România nu este normal“, mărturisește tânăra. În ceea ce privește libertatea, spune că poți să ai și un job part-time, însă trebuie să anunți conducerea spitalului. „Totuși, nu are sens să ai încă un job, ca medic mă refer. O altă diferență ar fi faptul că aici faci tot felul de cursuri în timpul stagiaturii sau rezidențiatului, majoritatea gratuite sau cu un sprijin financiar din partea instituției pentru care lucrezi. Mai mult, aici nimeni nu te ține peste program. În fine, poate că nu este așa în toate spitalele din Austria, dar asta este experiența mea“, adaugă  Raluca Mălăescu.

Ce crede un medic care a pariat, totuși, pe România

Oren Iancovici a venit din Israel pentru că și-a dorit mereu să devină cardiolog şi ştia că şcoala de medicină din România este printre cele mai bune. În plus, în ţara natală îi era foarte greu să intre la facultatea de profil. Asta se întâmpla la începutul anilor 2000. Acum, el deține în România clinicile ARES. Oriunde merge, laudă medicii români. Totuși, crede cu tărie în sistemul privat de sănătate. De asta se şi luptă ca statul să investească în medicii de aici, pentru că, explică el, specialiştii români care aleg să profeseze în străinătate nu o fac neapărat pentru bani, „pentru că nu prea ai timp să cheltui banii când stai numai în operaţii, mai degrabă îi pui la ciorap şi îi investeşti în copii“, ci pentru că acolo au aparatură şi lucrează mult mai sigur decât în România. El speră că statul să investească în prevenţie şi se arată deranjat de reclamele la consumul a doi litri de apă pe zi. „Știţi ce înţelege muncitorul când i se spune că trebuie să consume doi litri de apă pe zi? Să-şi ia bere, pentru că tot lichid e“, punctează Oren Iancovici. Întrebat cum ar putea fi oprit exodul de medici, Iancovici este de părere că pentru a profesa excelent și cu plăcere, un medic are nevoie de două elemente de bază și de bun-simț. „Primul îl reprezintă sistemul de sănătate. Este important ca sistemul de sănătate să îi ofere condițiile optime pentru a-și face meseria. Mă refer aici la faptul că instituția în care lucrează să îi pună la dispoziție toate echipamentele, tehnologie medicamentele și investigațiile necesare pentru a trata pacientul și să beneficieze de tot suportul logistic și administrativ pentru a putea profesa liniștit. În al doilea rând, medicul trebuie susținut financiar. Trebuie garantat pentru acel medic un trai decent și să se simtă respectat“, este de părere acesta. 

Andreea Lefter a fondat un program de coaching pentru medici. Ea crede că exodul medicilor este în strânsă legătură cu respectul societății față de munca și viața dedicată acestei profesii. „Restabilind acest respect, avem o șansă să îi aducem înapoi. Pașii pe care îi putem face sunt înțelegerea, acceptarea și îmbunătățirea unor aspecte precum investiția în medicină de performanță, facilitarea accesului la informație medicală și reinventarea școlii medicale. Acestea se traduc, firesc, prin remunerația corespunzătoare, mediul de lucru competitiv și motivația de a profesa în situații ce impun sacrificii“, crede ea. 

De asemenea, Ionuț Pătrăhău, decan al Brain Academy of Healthcare Management, spune că, în primul rând, unul dintre motivele pentru care ne pleacă medicii este declinul sistemului de sănătate de stat. Mai mult, acesta nu va fi oprit nici măcar dacă va fi începută o reformă amplă. „Pentru ca orice reformă să aibă un rezultat sunt necesri mulți ani. Rezolvările punctuale ale unor probleme arzătoare – salariile medicilor, condițiile de acceptare a managerilor profesioniști, anumite protocoale și chestionare standard pentru pacienți – au un impact imediat, însă nu rezolvă problema structurală“, spune el. Totuși, crede că reforma sistemului nu poate avea loc decât dacă medicii tineri pleacă în străinătate și se întorc acasă cu un nou mod de a vedea lucrurile. 
În opinia sa, exodul medicilor este un fenomen natural, venit odată cu integrarea europeană. „În loc să ne plângem de efectele lui negative, ar trebui să profităm de efectele lui pozitive și să pregătim condiții bune pentru o eventuală întoarcere acasă“, încheie Ionuț Pătrăhău.