Sucevenii care lucrează în afara ţării şi care s-au întors acasă, în vacanţa de vară, s-au întâlnit, miercuri, la Palatul Administrativ, cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care le-a prezentat oportunităţi de afaceri, precum şi principalele proiecte care se dezvoltă acum în judeţ.În opinia lui Flutur, este necesar ca românii din străinătate să ştie care sunt perspectivele de dezvoltare ale zonei şi să fie informaţi asupra oportunităţilor de inves
Sucevenii care lucrează în afara ţării şi care s-au întors acasă, în vacanţa de vară, s-au întâlnit, miercuri, la Palatul Administrativ, cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care le-a prezentat oportunităţi de afaceri, precum şi principalele proiecte care se dezvoltă acum în judeţ.
În opinia lui Flutur, este necesar ca românii din străinătate să ştie care sunt perspectivele de dezvoltare ale zonei şi să fie informaţi asupra oportunităţilor de investiţii sau a programelor prin care pot să ia bani europeni.
Liviu Dumitraş, care lucrează de 15 ani în Belgia, i-a spus preşedintelui CJ că marea majoritate a românilor plecaţi în străinatate nu vor să se întoarcă acasă pentru că nu au siguranţa zilei de mâine.
„Proiecte sunt, bani sunt, dar suntem îngrijoraţi de viitorul copiilor noştri. Nu le putem oferi o şcoală, nu le putem oferi servicii de sănătate. În caz de boală, accidente, trebuie să ne întoarcem în străinătate”, a spus Dumitraş, subliniind că în România legile se schimbă de la o zi la alta, iar serviciile lasă de dorit.
Un alt participant la reuniune, care are două firme de construcţii în Belgia, a explicat că la înfiinţarea unei societăţi, statul belgian te sprijină, în timp ce în România, când vrei să investeşti, cineva „vrea să-ţi dea în cap”.
Un alt sucevean, plecat la muncă în Spania, a povestit că a încercat să-şi înfiinţeze o firmă în România, dar, când a început, şi-a dat seama că banii pe care îi avea nu-i ajungeau nici măcar pentru autorizaţii.
Un alt motiv care-i reţine pe suceveni în străinătate este birocraţia excesivă la accesarea fondurilor europene, timpii foarte lungi de aprobare a finanţării, care depăşesc un an, dar şi lipsa consultanţei pentru accesarea de fonduri europene.
Un sucevean care lucrează la Torino de 18 ani a spus că, paradoxal, cei care i-au invitat la Bruxelles pentru a le explica cum să atragă fonduri europene au fost europarlamentarii italieni, pe când cei români nici „nu-i bagă în seamă”.
Flutur a spus, la rândul său, că ştie că viaţa este dură în Europa de Vest, pentru că, după 1990, a lucrat şi el în străinătate, dar a adăugat că există numeroase oportunităţi pentru suceveni de a reveni acasă. El le-a explicat că ar putea deschide afaceri la ei acasă sau chiar să prezinte patronilor la care lucrează oportunităţile de afaceri din Suceava.
Preşedintele CJ Suceava a amintit că, în curând, va intra în vigoare legea parteneriatului public-privat, care va oferi numeroase oportunităţi de investiţii, mai ales că multe din serviciile publice urmează să fie externalizate.
SURSA: Agerpres