„Deltacron”, o nouă şi super-puternică variantă a coronavirusului? Departe de a fi dovedită, această ipoteză, care s-a răspândit în weekend, este ultimul episod dintr-o serie de exagerări mediatice de la apariţia fulgerătoare şi foarte reală a Omicron, la sfârşitul lui 2021.
De ce nu trebuie să ne temem de noile variante?
„Există în prezent persoane infectate cu Omicron şi Delta şi am descoperit o tulpină care le combină pe cele două”, a afirmat vineri virusologul cipriot Leondios Kostrikis la un post de televiziune local, potrivit lalibre.be
În weekend, multe media internaţionale au preluat acest anunţ şi numele dat de cercetători acestei noi variante: „Deltacron”.
Numele şi ideea sunt de natură să îngrijoreze: un amestec între Delta, care a dominat pandemia o bună parte din 2021, şi Omicron, apărut la sfârşitul anului şi cu o dezvoltare fulgerătoare datorită unei foarte mari contagiozităţi.
Dar comunitatea ştiinţifică s-a arătat repede sceptică. Mai mulţi cercetători au subliniat că este imposibil să găseşti o legătură unică între cele vreo 20 de eşantioane presupuse de „Deltacron”.
Poţi reconstitui, pornind de la baza de date alimentată de cercetători, arborele genealogic, numit „poligenetic”, al unei versiuni a virusului.
Deltacron, flurona…
Or, dacă „Deltacron” ar exista şi ar marca apariţia unei noi variante, cazurile înregistrate ar proveni dintr-un trunchi comun de mutaţii succesive.
Evident nu este cazul şi cercetătorii sceptici emit o ipoteză mai prozaică: eşantioanele s-ar fi contaminat în timpul examinării lor în laborator.
„’Deltacron’ provine cu siguranţă dintr-o contaminare în timpul secvenţierii”, a scris luni pe Twitter cercetătoarea Maria Van Kerkhove, care conduce lupta contra Covid la Organizaţia Mondială Sănătăţii (OMS).
Valul mediatic stârnit de Deltacron nu este decât ultimul în seria exagerărilor de la apariţia Omicron.
Reţelele de socializare şi anumite titluri de presă s-au înflăcărat la trecerea dintre ani în jurul „flurona”, numele dat infecţiei comune simultane cu gripă („flu” în engleză) şi coronavirus.
Această „revelație”, apărută după cazul unei femei israeliene, nu ţinea cont de faptul că sunt cunoscute cazuri de duble infectări de la începutul pandemiei, agitând în schimb spectrul unui nou virus.
„Nu trebuie să folosim cuvinte precum Deltacron sau flurona”, a avertizat Kerkhove. „Ele lasă să se înţeleagă că există o combinatie între variante sau virusuri, ceea ce pur şi simplu nu este cazul”.
Variante foarte supravegheate
În sfârşit, o serie de media anglo-saxone şi într-o măsură mai mică franceze s-au arătat îngrijorate de apariţia unei „variante franceze”, care ar prezenta multe mutaţii şi ar avea legătură cu un număr mare de spitalizări în sudul ţării.
Această variantă, identificată drept B.1.640.2, este foarte reală şi a fost descoperită de cercetători britanici la începutul lui decembrie. În realitate nu a fost izolată decât într-un număr foarte limitat de eşantioane şi nu există niciun motiv să stabilim o legătură cu situaţia dificilă dintr-o parte a sudului Franţei.
„Nu au fost decât vreo 20 de eşantioane B.1640.2 deocamdată, şi ele au fost izolate pe 6 decembrie”, a remarcat pe Twitter geneticianul François Balloux.
El a regretat inflamarea „absurdă” pe tema acestei variante, a cărei expunere mediatică a fost relansată de un studiu din decembrie al unor cercetători de la IHU /Institut Hospitalo-Universitaire/ din Marsilia, semnat de controversatul profesor Didier Raoult.
Aceste trei exagerări pot corespunde unor realităţi. În ce priveşte Deltacron, e foarte posibil ca variantele existente să sfârşească prin a fuziona la persoane infectate cu amândouă.
În ce priveşte „flurona”, dubla infectare cu gripă şi Covid, este o îngrijorare reală, ceea ce determină de exemplu autorităţile franceze să îndemne serios persoanele în vârstă să se vaccineze contra ambelor.
În sfârşit, noile variante sunt în continuare foarte supravegheate. Epidemiologii avertizează regulat că o variantă mai contagioasă sau mai severă a coronavirusului ar putea schimba aspectul epidemiei.
„Variante apar tot timpul”, a amintit luni epidemiologul francez Arnaud Fontanet pe canalul BFMTV/RMC. Dar în ultimele zile, „nicio variantă considerată îngrijorătoare”.