După accidentul de la metrou în urma căruia o persoană a fost împinsă pe linia de metrou şi a decedat, conducerea Ministerului Transporturilor a încercat să găsească soluţii pentru siguranţa pasagerilor prin montarea unor porţi de protecţie la peron. Această măsură de siguranţă pentru cei peste 800.000 de oameni care folosesc zilnic metroul bucureştean, probabil nu se va putea realiza niciodată.
Motivele din cauza cărora nu vom avea acest sistem de protecţie sunt costurile exagerat de mari şi faptul că peroanele nu au fost construite pentru a susţine o greutate suplimentară a sistemului de uşi culisante.
Astăzi, dacă Ministerul Transporturilor ar aproba proiectul de montare a uşilor culisante în staţiile de metrou ar trebui să plătească cel puţin 100 milioane euro. Mai exact, reţeaua Metrorex cuprinde 52 de staţii, pentru fiecare staţie este nevoie de circa 2 milioane euro, bani necesari achiziţiei şi montare a acestor uşi de protecţie.
Pe lângă aceste costuri, Metrorex trebuie să asigure mentenanţa acestor sisteme de protecţie. Costurile pentru întreţinere sunt de circa 500.000 euro/an pentru o staţie. Alte costuri suplimentare ar fi pentru modificarea structurii peroanelor, având în vedere că acestea nu au fost proiectate în vederea susţinerii unei greutăţi suplimentare atât de mari.
În decembrie 2017, oficialii guvernamentali au anunţat intenţia de a monta în staţiile de metrou uşi de protecţie, care se închid şi se deschid automat când trenul soseşte în staţie. În alte ţări, sistemul cu uşi glisante este folosit mai mult pentru staţiile unde circulă metrouri pe pilot automat. În România, toate garniturile sunt conduse de mecanici.