Deși multe studii au observat influența geneticii, a stilului de viață și a dietei asupra cogniției, cercetări recent sugerează că persoanele bogate, care au studii superioare, sunt mai puțin susceptibile de a suferi de tulburări cognitive.
Oamenii bogați, cu studii, au o sănătate mai bună a creierului
Cercetătorii de la University College London au vrut să înțeleagă impactul factorilor socio-economici asupra deficiențelor cognitive, la bătrânețe, așa că au urmărit 8.442 de adulți din Anglia, cu vârsta de 50 de ani și peste, pe parcursul a 10 ani, scrie The Focus.
Ei au descoperit că educația și bogăția influențează capacitatea unei persoane de a gândi și de a funcționa corect, mai târziu în viață, iar cei cu mai mulți bani au experimentat mai puține probleme de sănătate ale creierului.
Conform studiului, oamenii din medii mai avantajate din punct de vedere socio-economic, în special cei cu studii postliceale și care au posturi de conducere la locul de muncă, au avut mai puține riscuri de a trece de la o stare cognitivă sănătoasă la o deficiență cognitivă ușoară.
De asemenea, susțin autorii studiului, cei care au avut studii universitare au avut șanse și cu 43% mai mici de a suferi deficiențe cognitive ușoare. Iar cei mai bogați au avut șanse cu 26% mai mici de a suferi de demență.
Cercetătorii explică legătura dintre contul bancar și sănătatea creierului
Pe lângă faptul că oamenii care provin din medii socio-economice mai bune se confruntă cu un risc mai scăzut de declin cognitiv, dar au și șanse mai mari de a reveni de la o deficiență cognitivă ușoară la o stare cognitivă sănătoasă.
Comparativ cu persoanele dezavantajate din punct de vedere socio-economic, persoanele bogate au avut cu 56% mai multe șanse de a se îmbunătăți.
Oamenii care aveau locuri de muncă mai bune, comparativ cu cei care aveau job-uri mai dificile, aveau șanse și cu 81% să-și revină după deficiența cognitivă.
Deși studiul nu explică foarte clar legătura dintre factorii socio-economici și sănătatea cognitivă, cercetătorii cred că există câțiva factori importanți.
„Este posibil ca educația și locurile de muncă solicitante din punct de vedere intelectual să ofere mai multă stimulare mentală și să ajute la construirea unei rezerve mai puternice a creierului, protejând aceste persoane împotriva deficiențelor cognitive și a demenței”, afirmă Aswathikutty Gireesh, autorul principal al studiului.
„În plus, oamenii cu studii superioare, care au locuri de muncă mai solicitante din punct de vedere intelectual, dar și averi, au un acces mai bun la asistență medicală și la resurse de promovare a sănătății, cum ar fi o dietă nutritivă, exerciții fizice și îngrijire preventivă. Toate acestea pot sprijini sănătatea cognitivă”, a continuat ea.
De ce se reduce „plasticitatea creierului” când îmbătrânim
De-a lungul vieții, creierul uman se remodelează. Morfologia creierului și conexiunile se schimbă în funcție de mediu și de experiențe: de exemplu, atunci când învățăm din nou să mergem sau să vorbim, în urma unui accident vascular cerebral.
Dar, pe măsură ce îmbătrânim, această „plasticitate a creierului” scade.
Creierul pierde și din materia cenușie, unde se află neuronii, proces cunoscut sub numele de „atrofie a creierului”.
Treptat, începe să apară declinul cognitiv. Memoria de lucru, care se află în centrul multor procese cognitive, este una dintre funcțiile cognitive care suferă cel mai mult. Memoria de lucru este definită drept procesul prin care reținem și manipulăm informații pentru a atinge un obiectiv, cum ar fi reținerea unui număr de telefon suficient de lung pentru a-l scrie sau traducerea unei propoziții dintr-o limbă străină.
