„Pivotul asiatic” al președintelui Putin pare unul șubred, după ce India și China i-au întors, subtil, spatele, la o conferință recentă. Este clar că statele din Asia de Sud-Est se tem de reacția Occidentului, dacă vor coopera cu Moscova.
Analiștii au sugerat că cel mai nou „pivot al lui Putin” va fi la fel de nereușit ca și încercarea sa din 2012, „Întoarce-te spre Est”, una dintre cele mai populare teze ale Moscovei, conform căreia doar civilizația orientală are viitor, se arată într-o analiză a Deutsche Welle.
La începutul lunii septembrie, prezent la Forumul Economic de la Vladivostok, președintele Vladimir Putin s-a angajat, din nou, să decupleze economia țării sale de statele UE, care au impus sancțiuni dure Rusiei.
„Rolul țărilor din regiunea Asia-Pacific a crescut semnificativ”, a spus Putin, adăugând că Asia oferă „noi oportunități colosale pentru poporul nostru”.
Doctrina navală a Rusiei, recent actualizată, urmărește, de asemenea, sporirea prezenței militare în Est.
Sancțiunile mușcă tare din economia rusă
Economia Rusiei a fost puternic afectată de sancțiunile internaționale impuse la începutul anului, chiar dacă guvernul de la Moscova consideră că se va contracta cu doar 3% în 2022.
„Este o necesitate geopolitică, dar și o dorință reală de a poziționa Rusia ca sursă de energie, resurse, echipamente de apărare și, în unele cazuri, de tehnologii nucleare pentru economiile asiatice în creștere”, a declarat Philipp Ivanov, directorul executiv al Asia Society Australia.
Un alt pivot care nu funcționează?
Analiștii susțin că noul pivot al lui Putin va fi la fel de nereușit ca tentativa sa din 2012. Planurile experților de la Kremlin includeau construirea unei „Eurasii Mari”, precum și aprofundarea relațiilor cu Arabia Saudită, Israel, Singapore și alte țări dezvoltate.
„Aș spune că este un alt eșec, din moment ce, din nou, Rusia nu are prea multe de oferit regiunii din punct de vedere strategic sau economic”, consideră Joshua Kurlantzick, expert la Consiliul pentru Relații Externe.
Prezent, zilele trecute, la un summit regional, în Uzbekistan, alături de Putin, premierul indian Narendra Modi a spus că Moscova trebuie să „meargă pe calea păcii”. Putin însuși a recunoscut public că președintele chinez Xi Jinping a avut unele „întrebări și îngrijorări” cu privire la război.
Cu ce s-a ales Rusia după ”pivotul asiatic” din 2012
În opinia analiștilor, după conflictul din Ucraina, Moscova s-a transformat într-un „partener de rang mai mic” al Beijingului.
Pivotul asiatic al Rusiei s-a lăudat, din 2012, cu puține realizări. Comerțul bilateral cu Japonia a atins un vârf de 33,2 miliarde dolari în 2013, dar a scăzut la 20,8 miliarde de dolari în 2021.
Comerțul cu Coreea de Sud a crescut la 27,3 miliarde de dolari în 2021, dar Rusia reprezintă puțin peste 2% din comerțul total al acestei țări.
Singapore a impus sancțiuni unilaterale Rusiei din cauza invaziei Ucrainei, fiind singura țară din Asia de Sud-Est care a făcut acest lucru.
Scăderea exporturilor
Filipine a anulat contractul de achiziționare a 16 elicoptere militare rusești, cel mai probabil la presiunea Statelor Unite.
Vietnamul, care a cumpărat patru cincimi din echipamentul său militar din Rusia între 1995 și 2021, este îngrijorat că ar putea încălca Legea SUA care amenință cu sancțiuni țările care cumpără armament din Rusia. Exporturile de arme rusești către India și Vietnam au scăzut cu 47%, respectiv 71%, între 2012-2016 și 2017-2021, potrivit unui raport recent SIPRI.
O excepție este junta militară care controlează acum zone limitate din Myanmar. Rusia a fost principalul susținător al juntei, după lovitura de stat din februarie 2021, furnizând arme, ajutor și energie ieftină.
În căutare de aliați
Importurile asiatice de gaz natural lichefiat din Rusia au crescut de când a început războiul din Ucraina. Importurile Japoniei au crescut cu 211% în august, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Guvernul Indoneziei ia deja în considerare importurile de GNL pentru a compensa creșterea costurilor la energie.
Analiștii nu cred că aceasta este o strategie pe termen lung pentru Rusia, deoarece multe țări asiatice și-au mărit importurile de gaze rusești doar din cauza prețului scăzut, pe fondul sancțiunilor occidentale.
Din cauza creșterii inflației, a temerilor legate de insecuritatea alimentară și a costurilor mai mari ale vieții, guvernele asiatice abia așteaptă să se încheie războiul, a declarat Shada Islam, nalist independent pentru relațiile dintre Europa și Asia.
„Nu înseamnă că guvernele și oamenii din regiune își fac vreo iluzie cu privire la adevăratul motiv geostrategic din spatele intenției lui Putin privind Asia, în timp ce el își caută aliați în lupta sa cu Occidentul”, a adăugat ea. „Majoritatea țărilor asiatice a învățat lecția. Nu mai vor să fie folosite ca pioni ai Marilor Puteri pe tabla de șah geopolitică”, avertizează aceasta.