Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a decis implementarea unei noi variante a programului de reabilitare termică, în care solicitanţii suportă investiţia. Firmele din construcţii îi prevestesc eşecul, însă autorităţile sunt convinse că plafonul alocat va fi depăşit.
Primele rezultate ale programului de reabilitare termică, demarat în 2006, au început să fie vizibile abia la trei ani distanţă. Asta în condiţiile în care Guvernul suporta 50% din costuri, primăriile – alte 30%, iar asociaţiile de proprietari – restul de 20%. În aceste condiţii, s-au reabilitat 25.000 de locuinţe, iar alte circa 18.000 de unităţi sunt în curs de finalizare în acest an. La prima vedere, am putea spune că programul de abia acum începe să prindă contur, mai ales că numărul solicitărilor făcute de administraţiile locale a început să crească. În urmă cu două luni, MDRT era informat că valoarea totală a solicitărilor pe varianta veche a programului de reabilitare se ridică la 1,5 miliarde lei, în contextul în care bugetul pentru acest an a fost de 150 milioane lei.
„Resursele pentru programul vechi au fost epuizate. Am făcut repartiţiile de anul trecut şi am mai făcut un credit de angajament de 150 milioane lei pentru a începe lucrările de anul acesta, urmând ca banii să fie plătiţi în 2011. Noi sperăm şi într-o suplimentare de buget, dar acum toată lumea vrea acest lucru şi e puţin probabil că se va obţine“, a declarat, pentru Capital, Ioan Andreica, ministru secretar de stat în cadrul MDRT.
Guvernul a decis, la începutul lunii iulie, că proprietarii locuinţelor incluse în programul de reabilitare termică vor avea posibilitatea să finanţeze lucrarea prin credit bancar contractat cu garanţia statului şi dobândă subvenţionată, după modelul programului „Prima Casă“. Noua variantă pare să fie o alternativă la vechiul program, dat fiind faptul că autorităţile nu mai fac faţă plăţilor.
Cum funcţionează noul program
Solicitanţii înscrişi în programul de reabilitare care nu vor să mai aştepte câţiva ani, până ce statul va elibera fonduri şi pentru blocul lor, au posibilitatea să se împrumute la bancă pentru suma necesară reabilitării locuinţei.
Băncile care vor participa la program vor acorda finanţări în lei, pe maximum cinci ani, cu o dobândă ROBOR la trei luni, la care se adaugă o marjă fixă de 1,5-2,5% pe an, plus comisionul de gestiune datorat Fondului de Garantare. Avansul pe care trebuie să îl plătească solicitantul este de 10%.
De menţionat faptul că, pentru a accesa un credit, 90% din proprietarii unui bloc trebuie să fie de acord cu împrumutul pe care îl va face asociaţia de proprietari ca entitate juridică.
Ca şi în cazul programului „Prima Casă“, există un prag maxim până la care te poţi împrumuta. Este vorba despre suma de 1.750 de euro/cameră, în cazul apartamentelor, excluzând bucătăria, holul şi baia, şi un prag maxim de 7.500 de euro în cazul caselor.
„Dacă ne raportăm la dobânzile de azi de 21%-22%, putem spune că statul suportă 20% din costuri. Totodată, primăriile au posibilitatea de a subvenţiona cu până la 30% aceste lucrări. Din aceşti bani, solicitanţii îşi pot pune şi panouri solare, baterii solare, cazane sau să renoveze instalaţiile“, a explicat Ioan Andreica.
Ca exemplu, pentru un apartament cu două camere, costul de reabilitare este de 2.500 de euro, ceea ce înseamnă că dintr-un împrumut de 3.500 de euro, suma maximă pentru acest tip de apartament, mai rămân 1.000 de euro ce pot fi utilizaţi pentru alt tip de renovări.
„Ne aşteptăm ca cererile pe programul de reabilitare numărul doi să depăşească plafonul alocat pentru acest an. Nevoia de reabilitare există. Avem trei milioane de apartamente şi trei-patru milioane de case ce trebuie reabilitate. Statul nu ar avea cu ce să garanteze o avalanşă de cereri. Dar din total se vor găsi 2-3% care să facă credite. Din experienţa din 2009 şi 2010 se realizează importanţa acestui proces“, a mai spus ministrul secretar de stat. Potrivit acestuia, programul va demara în această lună, după ce se va semna convenţia cu băncile. Reprezentantul MDRT estimează că după epuizarea plafonului de 50 milioane de euro alocat pentru noua variantă a programului şi a celor 150 milioane lei angajate pe formula iniţială, România va ajunge la circa 70.000 de locuinţe reabilitate termic. Mai exact, pe lângă locuinţele aflate deja în construcţie, ar mai trebui începute şi finalizate alte 27.000 de unităţi până în 2011.
Cine îşi reabilitează locuinţa în criză
Românii care accesează programul de reabilitare în această perioadă au vârste cuprinse între 30 şi 55 de ani, sunt angajaţi, au venituri stabile de circa 3.000 de lei net şi se folosesc exclusiv de economii pentru a suporta costurile reabilitării, arată un scurt profil realizat de producătorul de adezivi Den Braven România la cererea Capital. În perspectiva unei ierni ce va aduce un cost al întreţinerii chiar şi triplu faţă de anii trecuţi şi cu o piaţă a materialelor de construcţii în continuă scădere, românii ar putea fi tentaţi de ideea reabilitării termice.
Izolarea termică a unui apartament vechi, care presupune căptuşirea pereţilor cu polistiren şi montarea de tâmplărie termoizolantă, poate reduce consumul de energie cu până la 50%, la circa 100 kwh/mp/an. Majoritatea locuinţelor din România depăşesc un consum de energie termică de 200 kwh/mp/an, potrivit analizelor realizate la fundamentarea actelor normative privind certificarea energetică, fapt care le înscrie în clasa energetică D. În cadrul programului de reabilitare termică susţinut de stat se folosteşte polistiren de zece centimetri. Un strat de zece centimetri de polistiren face mai mult decât un rând în plus de cărămizi. Un perete izolat are o rezistenţă termică de 3,8 mpK/W, faţă de un perete de cărămidă simplu, neizolat, care are o rezistenţă de doar 1,2 mpK/W.
Într-un studiu realizat de compania Impact la începutul acestui an se arăta că în cazul unui apartament cu trei camere izolat termic se realizează o economie de circa 823 euro pe an, adică peste 41.000 de euro pe perioada de viaţă a locuinţei. Pe durata de viaţă a unui apartament situat în clasa energetică A (consum de până la 70 kwh/mp/an), valoarea totală a economiilor la factura de întreţinere reprezintă până la 31% din valoarea apartamentului.
„Trebuie luate în seamă două aspecte: cine se mai înhamă la un credit în această perioadă? Dacă statul schimbă regulile în viitorul apropiat şi te trezeşti că nu-ţi mai garantează nimic. În al doilea rând, expertiza tehnică şi auditul energetic al clădirii, decizia de intervenţie şi obţinerea certificatului de urbanism, proiectarea lucrărilor de reabilitare termică şi obţinerea autorizaţiei de construire. Cam cât durează totul? Sigur depăşim luna martie 2011“, este de părere Adrian State, directorul general al Den Braven România.
Pro şi contra „Reabilitarea 2“
Cei mai mulţi producători de materiale de construcţii utilizate în procesul de reabilitare termică, chestionaţi de Capital, consideră noua variantă a programului un eşec, în primul rând din cauză că trebuie convinşi 90% din proprietarii unui bloc să acceseze un credit.
„Partea a doua a programului de reabilitare a fost începută ca urmare a presiunilor din piaţă, însă nu cred că va avea vreun succes. Este greu să convingi 90% din proprietarii unui bloc, mai ales când majoritatea sunt pensionari. Puţinele blocuri reabilitate până acum au fost finalizate în mare parte cu ajutorul primăriilor care au suportat şi partea beneficiarului“, a menţionat Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă.
Potrivit acestuia, până acum, piaţa termopanelor nu a perceput niciun semn pozitiv, reducerile fiind constante de la o lună la alta.
„Acest program va avea un eşec răsunător. În primul rând, pentru că nu există normative care să specifice tipul de materiale ce trebuie folosite la reabilitare. Adică, se pot lua la negru, fără nicio garanţie. Nu cred că perspectiva iernii va avea un impact în piaţă, pentru că deja este târziu să te apuci de termoizolare. Eventual, anul viitor să se simtă un val, dar asta dacă oamenii vor mai avea bani, la câţi şomeri o să apară în sectorul bugetar“, a explicat Mihai Ursu, directorul de vânzări al producătorului de polistiren Austrotherm.
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR), Claudiu Georgescu, consideră că programul guvernamental corespunde noilor realităţi. El arată că problema se pune la cazurile sociale şi la pensionari, care nu se califică pentru accesarea unui credit.
„Statul nu mai are bani şi cetăţeanul este obligat să suporte costuri de întreţinere mărite. O parte va închide caloriferele la iarnă, iar o parte va încerca să reducă costurile prin reabilitare“, a subliniat Georgescu.
Pe de altă parte, sunt jucători din piaţă care văd garanţiile oferite de stat ca pe o diminuare a numărului de licitaţii trucate la care am asistat în ultimii ani. Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast, consideră că în noua variantă asociaţiile de proprietari vor fi mai atente la selectarea constructorilor şi la executarea lucrărilor.
„Avem nevoie să ieşim din era dirigintelui de şantier care dădea bun de plată pe lucrări neexecutate sau necorespunzătoare. Decidenţii asociaţiilor trebuie să negocieze direct cu firmele. În aceste condiţii, preţul obţinut va reprezenta o treime din preţurile practicate în licitaţiile organizate de stat“, avertizează Bărbuţ. Potrivit acestuia, dacă reabilitarea termică este făcută corect, investiţia se amortizează în trei-cinci ani.
Cine se mai înhamă la un credit în această perioadă? Dacă statul schimbă regulile şi nu-ţi mai garantează nimic.
Adrian State, director general, Den Braven România
1.750 euro/cameră este pragul maxim al creditului ce poate fi accesat pentru reabilitarea termică a unui apartament
50 milioane de euro este plafonul alocat pentru acest an în cadrul noii formule a programului de reabilitare termică
De ce să intri în program
Întreţinerea din această iarnă se preconizează că va fi triplă faţă de anul trecut
Materialele de construcţie s-au ieftinit, deci costul reabilitării scade
Fondurile alocate pentru varianta iniţială a programului sunt insuficiente şi timpul de aşteptare este mare
Ai control asupra execuţiei lucrărilor, din moment ce suporţi întreaga investiţie
Beneficiezi de dobândă subvenţionată de stat.
Închisoare pentru case dărăpănate
Un motiv în plus care ar putea determina o creştere a numărului de solicitări de reabilitare este faptul că proprietarii imobilelor degradate vor fi obligaţi să finanţeze lucrări exterioare, precum reparaţii, tencuieli şi zugrăveli, în caz contrar putând fi sancţionaţi cu amendă până la 10.000 lei sau chiar cu închisoare.
Noile reguli fac parte dintr-un proiect de ordonanţă care mai stipulează că lucrările trebuie derulate din propria iniţiativă a proprietarului, persoane fizice sau juridice, sau la simpla cerere a autorităţilor locale.
Ca bonus, proprietarii vor fi scutiţi temporar de impozit pe clădire dacă execută lucrarea în regie proprie. Termenul pentru executarea lucrărilor va fi de şase luni de la data primirii de către proprietar a unei notificări din partea autorităţii locale şi poate fi extins cu cel mult două luni, numai cu acordul primarului. Costul lucrărilor poate fi subvenţionat de primării numai în cazul persoanelor care nu pot finanţa lucrarea şi care dovedesc că au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie.
