Poluarea aerului în București și în alte mari aglomerări urbane reprezintă o problemă de sănătate publică. Într-un interviu acordat Agerpres, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat măsurile pe care Ministerul Mediului le ia pentru combaterea poluării, în special a poluanților precum oxizii de azot și particulele PM 2,5 și PM 10.
Fechet a subliniat importanța unui plan integrat pentru calitatea aerului și a discutat despre arderile ilegale de deșeuri, o altă sursă majoră de poluare în București.
Mircea Fechet: Avem două proceduri de infringement care vizează aglomerarea București
În ceea ce privește poluarea aerului, ministrul Fechet a subliniat că există mai multe tipuri de poluare, dar cele mai întâlnite sunt cele din traficul rutier și încălzirea rezidențială.
„Poluarea este de multe feluri, însă în spațiul public cred că auzim mai des despre poluarea aerului și despre cea care ne afectează cu precădere și auzim foarte des despre poluarea din București sau alte aglomerări urbane mari.
Din acest motiv probabil că și avem în fața Curții Europene de Justiție două proceduri de infringement, nu una, care vizează aglomerarea București”, a declarat acesta pentru Agerpres.
Poluarea cu oxizi de azot, care provine din combustia internă, și particulele fine PM 2,5 și PM 10 sunt printre cei mai periculoși poluanți, având un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, în special asupra vârstnicilor și copiilor.
Ministerul Mediului a făcut progrese semnificative în monitorizarea calității aerului, având peste 30 de stații de monitorizare în zona București-Ilfov. Aceste stații oferă informații în timp real despre poluarea din oraș.
Cu toate acestea, ministrul a subliniat că este necesar ca autoritățile locale, precum Primăria Generală a Capitalei și primăriile de sector, să fie mai implicate în implementarea măsurilor pentru reducerea poluării.
„Aici cred că trebuie să clarificăm foarte bine rolul fiecărei instituții, pentru că rolul Ministerului Mediului este acela de a monitoriza calitatea aerului și avem, față de anii trecuți, un număr suficient de puncte de monitorizare, peste 30, la nivelul București – Ilfov, stații de monitorizare a calității aerului, diferite analizoare, ce spun eu că ne dau în timp real o imagine cât mai bună a situației pe care o resimțim.
Pe de altă parte, rolul Ministerului Mediului este acela de a verifica măsura în care diferite autorități publice, că ne referim la Primăria Generală a Capitalei sau la primăriile de sector, operatorii economici sau orice alte entități implicate în tot acest proces… verificăm, repet, modul în care ceea ce scrie în autorizațiile de mediu este respectat, în cazul unui șantier în ce măsură respectă normele de poluare cu praf. Și același lucru se poate spune despre orice altă activitate economică, fie că vorbim de încălzire rezidențială, fie că vorbim de activități economice complexe.
Însă cred că nu trebuie să uităm rolul pe care autoritățile publice locale îl au în legătură cu mediul, pentru că la București așteptăm deja de mulți ani de zile un Plan Integrat de Calitate a Aerului”, a subliniat Fechet.
Un alt punct critic este Planul Integrat de Calitate a Aerului, așteptat de mulți ani de către autoritățile locale și Curtea Europeană de Justiție.
Acest plan trebuie să identifice sursele principale de poluare și să propună măsuri pentru a le reduce.
„E posibil ceea ce scrie în PICA – acest Plan de Calitate a Aerului – să nu fie adecvat, să nu fie o măsură care să aibă efect. Înainte de a afla răspunsul la această situație, cred că trebuie să ne asigurăm că am identificat sursa, că am propus un instrument de a gestiona sursa respectivă și a diminua poluanții generați și de a evalua eficiența acelei măsuri. Or, astăzi ne lipsește și planul în sine, ne lipsesc și măsurile și fiecare face ce crede de cuviință în propriul UAT, în propriul sector.
Din păcate, uitându-ne pe cifre, lucrurile nu sunt nici astăzi îmbucurătoare, Bucureștiul fiind una dintre zonele în continuare puternic afectate de o calitate precară a aerului” a spus Fechet, menționând că înainte de implementare trebuie realizată o evaluare a eficienței acestora.
Arderile ilegale de deșeuri: O problemă complexă, cu soluții în lucru
Ministrul Mediului a abordat și un alt subiect sensibil: arderea ilegală a deșeurilor, care contribuie la poluarea în zone precum Sintești, comuna Vidra.
„Știm că în București există o comunitate cu o tradiție în această activitate în zona Sintești, în comuna Vidra. Acolo, de foarte multe ori, avem incendii ilegale de deșeuri. Însă aș vrea să clarific din capul locului că atunci când există un episod de poluare în acea zonă, în niciun caz nu-l putem asocia cu un alt episod de poluare în zona Voluntari sau în zona Colentina, care e pe cealaltă parte a Bucureștiului.
Fără îndoială că și acest lucru este unul care trebuie gestionat. Ceea ce pot să vă spun este că, deși acolo problema este una extrem de complexă, ea nu ține doar de nerespectarea unor exigențe de mediu, pentru că nici nu au ce autorizații de mediu să respecte oamenii aceia.
De cele mai multe ori, acele activități nu sunt reglementate din punct de vedere al mediului. Însă ceea ce am făcut noi de curând, în cadrul unui soi de proiect pilot, am reușit să cartografiem toată acea zonă” a declarat Fechet, subliniind că aceste focuri de ardere sunt o sursă semnificativă de poluare.
Deși această activitate este ilegală, ea nu este reglementată corespunzător, ceea ce face dificilă intervenția autorităților.
Ministerul Mediului a inițiat un proiect pilot pentru a cartografia această zonă, folosind tehnologia dronelor pentru a obține imagini clare ale activităților din zonă.
Avem aproximativ 3.000 de fotografii cu o rezoluție foarte bună, făcute dintr-o dronă profesionistă, care descriu ceea ce se întâmplă în fiecare centimetru pătrat din acea zonă. Știm ce intră, știm ce iese, știm unde sunt depozitele ilegale, știm cine are cântar în curte și cine nu are, știm cine are camion, știm cine cară și ce” a spus ministrul.
Aceste imagini permit identificarea depozitelor ilegale de deșeuri și a celor implicați în această activitate ilegală.
Scopul ministerului este de a interveni, chiar și pe terenuri private, dacă există dovezi că activitățile ilegale afectează comunitatea.
„Scopul nostru final este acela de a ne asigura că vom reuși chiar și acolo unde nu-i proprietatea statului român, unde nu-i domeniul public al statului român, dar suntem pe domeniul privat al unui UAT, pe domeniul privat al unei societăți comerciale sau poate că suntem pe proprietatea privată a unei persoane fizice.
Ori de câte ori avem suspiciunea că anumite activități ce se desfășoară în acel perimetru ar putea să afecteze persoanele din jur, comunitatea din jur, cred că suntem obligați să intervenim, suntem obligați să reparăm acel prejudiciu de mediu și suntem obligați să ne recuperăm costurile” a afirmat Fechet.
Ministerul lucrează acum la un proiect de act normativ care va modifica legislația primară, pentru a permite autorităților să intervină mai eficient în astfel de cazuri. De asemenea, se dorește recuperarea costurilor de decontaminare a terenurilor afectate.
În ceea ce privește modificarea legislației, ministrul a subliniat că dreptul la proprietate va fi respectat.
„În niciun caz nu ne propunem să afectăm un drept constituțional până la urmă, precum dreptul la proprietate. Însă eu cred că atunci când ai informații că ceva grav se întâmplă pe proprietatea cuiva trebuie să intervii. Și vom merge, vom face curat în acele zone și ne vom îndrepta împotriva proprietarilor terenurilor, a persoanelor care se fac vinovate, pentru recuperarea acelor costuri de decontaminare a acelor suprafețe. Asta este ceea ce vom începe în curând și probabil vom avea în continuare un proiect-pilot tot în comunitatea de aici, din vecinătatea Bucureștiului.
Vorbim de mai multe paliere. Trebuie modificată legislația primară, trebuie să generăm un mecanism prin care să putem să intervenim, trebuie să asigurăm procesul de decontaminare folosindu-ne de societăți sau de entități specializate într-un astfel de demers, însă cel mai important este să ne recuperăm acele cheltuieli, pentru că eu cred că atunci când trebuie să plătești pentru răul făcut, te gândești de multe ori înainte dacă vrei să mai procedezi încă o dată de o manieră similară” a explicat Fechet.
Totuși, în cazuri grave, intervenția autorităților va fi necesară pentru protejarea sănătății publice și a mediului înconjurător.
