De ce riscă România să cadă examenul gestionării deşeurilor

România consideră prea ambiţioase ţintele propuse de Comisia Europeană /CE/ prin pachetul legislativ privind gestionarea deşeurilor şi arată că există riscul ca acestea să nu poată fi atinse, a afirmat în cadrul Consiliului de Mediu al Uniunii Europene desfăşurat la Luxemburg, Mihail Fâcă, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice /MMSC/, citat într-un comunicat al ministerului de resort.

valorificare a deşeurilor municipale cu până la 70% din total până în anul 2030.

'În ceea ce priveşte ţintele ambiţioase propuse prin acest pachet, considerăm că sunt importante, însă trebuie să fie realiste, bazate pe consideraţii tehnice, economice şi de mediu. Este de înţeles că propunerea ţintelor are ca punct de plecare exemplul statelor foarte performante, dar nu trebuie pierdut din vedere nivelul de performanţă foarte diferit al Statelor Membre şi, respectiv, circumstanţele naţionale. În opinia României, obiectivele pentru depozitarea deşeurilor propuse pentru 2025 şi 2030 sunt foarte dificil de realizat, ţinând cont de punctele de plecare diferite ale Statelor Membre. În plus, raportarea faţă de cantitatea de deşeuri din anul precedent este deosebit de problematică', a menţionat, în intervenţia sa, Mihail Fâcă.

Planuri pentru 2030

Măsurile propuse prin intermediul pachetului legislativ privind gestionarea deşeurilor vizează, în principal, creşterea gradului de reciclare şi valorificare a deşeurilor (municipale – 70% până în anul 2030, respectiv de ambalaje – 80% până în anul 2030) şi creşterea graduală a ţintelor specifice de material pentru perioada 2020-2030 (90% pentru hârtie până în anul 2025 şi 60% pentru plastic, 80% pentru lemn, 90% pentru metale feroase, aluminiu şi sticlă până în anul 2030).

De asemenea, se are în vedere reducerea treptată a depozitării deşeurilor până în anul 2025 (inclusiv pentru plastic, hârtie, metale, sticlă şi bio-deşeuri), care să corespundă unei rate maxime de depozitare de 25%, precum şi prevenirea generării deşeurilor alimentare, în scopul reducerii risipei de alimente cu cel puţin 30% până în anul 2025.

În plus, introducerea unui sistem de avertizare timpurie pentru anticiparea şi evitarea posibilelor dificultăţi de implementare, dezvoltarea unui sistem adecvat de înregistrare a deşeurilor periculoase în toate statele membre şi reducerea utilizării pungilor de plastic uşoare şi interzicerea depozitării deşeurilor din plastic până în 2025, reprezintă alte puncte importante ale pachetului legislativ.

Ce pretenţii are UE

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene s-a desfăşurat în data de 28 octombrie în Luxemburg, iar principalul subiect de dezbatere l-a constituit pachetul legislativ privind gestionarea deşeurilor.

Miniştrii prezenţi şi-au exprimat punctele de vedere cu privire la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2008/ 98/ CE privind deşeurile, a Directivei 94/ 62/ CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, a Directivei 1999/ 31/ CE privind depozitele de deşeuri, a Directivei 2000/ 53/ CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/ 66 / CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi a Directivei 2012/ 19/ UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Propunerea este parte a unui pachet de iniţiative majore în domeniul gestionării deşeurilor, ce urmăreşte crearea unui cadru care să faciliteze trecerea la o economie circulară reală, cu politici mai bine corelate, reglementare inteligentă şi sprijin activ din partea sectorului de cercetare şi inovare.

Un alt subiect pe ordinea de zi a Consiliului de Mediu a fost adoptarea concluziilor Consiliului privind înverzirea semestrului european şi revizuirea Strategiei Europa 2020. Concluziile reflectă direcţiile de acţiune propuse de Comisie într-o serie de comunicări anterioare referitoare la eficienta resurselor.

În cea de-a doua parte a zilei, oficialii au adoptat setul de concluzii ce reprezintă mandatul Uniunii Europene pentru participarea la cea de a 20-a sesiune a Conferinţei Părţilor (COP 20) la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice şi pentru cea de a 10-a sesiune a reuniunii părţilor la Protocolul de la Kyoto (CMP 10) de la Lima, Peru (1-12 decembrie 2014).

AGERPRES