De ce să nu iei somnifere. În căutarea unui somn odihnitor, fără treziri nocturne, melatonina a fost întotdeauna o alegere pentru mulți. Deși scopul său principal este de a ajuta la reglarea ciclului somn-veghe, există polemici cu privire la eficacitatea melatoninei și la potențialele efecte secundare.
De altfel, mulți oameni spun că se simt amețiți dimineața, după ce seara au luat melatonină. Dar dacă efectele melatoninei ar merge mai departe de această reglare a somnului? Ce se întâmplă dacă acest supliment comun, considerat o mână de ajutor pentru un somn mai bun, ar juca un rol vital în îmbunătățirea memoriei? Iată ce au descoperit oamenii de știință, conform TheBrighterSide.
Un studiu al celor de la Universitatea Sophia din Tokyo, Japonia, pare să fi descoperit conexiunile complicate dintre melatonină și influența acesteia asupra memoriei la nivel molecular. Condus de Atsuhiko Chiba, studiul nu a cercetat doar melatonina, ci și derivații acesteia și efectele lor profunde asupra formării memoriei.
„Studiul și-a propus să investigheze efectele melatoninei, ramelteonului și N1-acetil-5-metoxiquinuraminei (AMK) asupra nivelurilor relative ale proteinelor legate de memorie, pentru a explora căile de semnalizare asociate cu memoria mediată de receptor și nonreceptor și intensificarea efectelor melatoninei”, a comentat Chiba.
De ce să nu iei somnifere
De ce să nu iei somnifere. Formarea memoriei, un aspect critic al funcției cognitive, este strâns legată de anumite procese biochimice. Un astfel de proces crucial este fosforilarea proteinelor legate de memorie. Pentru a o descompune pur și simplu, fosforilarea adaugă grupări de fosfat la structurile proteinelor, o schimbare care poate afecta semnificativ activitatea unei proteine.
Acest studiu a analizat mai profund efectele melatoninei și derivaților săi asupra proteinelor esențiale pentru memorie, inclusiv kinaza reglată de semnal extracelular (ERK), kinaza dependentă de calciu/calmodulină IIα (CaMKIIα), CaMKIIβ, CaMKIV și cAMP. -proteina de legare a elementului de răspuns (CREB).
Derivații în cauză sunt N1-acetil-5-metoxiquinuramina (AMK), un metabolit biologic al melatoninei și ramelteonul, un medicament care funcționează prin legarea și activarea receptorului melatoninei. Studiind influența acestor compuși asupra nivelurilor de fosforilare ale acestor proteine asociate memoriei, cercetătorii și-au propus să facă lumină asupra modului în care melatonina ar putea afecta memoria.
Rol semnificativ în crearea amintirilor pe termen lung
Descoperirile echipei lui Chiba au fost revoluționare. Rezultatele sugerează că melatonina joacă un rol semnificativ în crearea amintirilor pe termen lung. Implicațiile acestui studiu ar putea fi uriașe, în special în contextul unei populații globale tot mai îmbătrânite, care se confruntă cu tulburări de memorie legate de vârstă.
Dezvoltarea potențială a medicamentelor care pot stimula funcția memoriei folosind principiile descoperite în acest studiu ar putea fi revoluționare pentru milioane de oameni din întreaga lume.
Care este mecanismul prin care somnul este îmbunătățit
Ciclul somn-veghe al corpului uman urmează o perioadă de aproximativ 24 de ore, care este controlată de un „ceas” intern al corpului. Ca parte a acestui ciclu, seara este eliberat hormonul numit melatonină, care ne face să ne simțim obosiți.
Exercițiile fizice din timpul zilei pot duce la o eliberare a melatoninei mai devreme, seara, acesta fiind motivul pentru care persoanele care fac sport adorm mai repede.