Un nou studiu indică faptul că persoanele care consumă frecvent alimente prăjite au un risc crescut de anxietate cu 12% și un risc crescut de depresie cu 7%, în comparație cu persoanele care nu consumă alimente prăjite. Această asociere s-a constatat mai ales în cazul consumului de cartofi prăjiți. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), informează PsyPost.
De ce să nu mănânci prăjeli
Depresia și anxietatea sunt cele mai frecvente două tulburări mintale. Persoanele care suferă de una dintre aceste tulburări suferă, adesea, și de cealaltă. Estimările arată că, după pandemia COVID-19 din 2020, ponderea populației mondiale care suferă de anxietate și depresie a crescut cu aproximativ 27%.
Procesul de prăjire poate modifica compoziția nutritivă a alimentelor, generând substanțe chimice periculoase
Prăjirea este o metodă populară de gătit utilizată atât în restaurante, cât și acasă. Numeroase studii au arătat că procesul de prăjire poate modifica compoziția nutritivă a alimentelor, generând substanțe chimice periculoase. O astfel de substanță chimică este acrilamida. Este generată în timpul procesului de prăjire a alimentelor bogate în carbohidrați, precum cartofii.
De ce să nu mănânci prăjeli. Studiile epidemiologice au legat aportul de acrilamidă cu riscuri crescute de tulburări neurologice, obezitate, sindrom metabolic, boli cardiovasculare și depresie. Substanța este neurotoxică în concentrații mai mari.
Asocierea dintre aportul de acrilamidă și depresie și anxietate
Autorul studiului prezent, Anli Wang, a dorit să examineze asocierea dintre aportul de acrilamidă și depresie și anxietate pe un eșantion mare de populație. Având în vedere că acrilamida este prezentă în alimentele prăjite, autorii studiului au decis să examineze legăturile dintre consumul de alimente prăjite, depresie și anxietate. Ei au emis ipoteza conform căreia consumul ridicat de alimente prăjite și, în consecință, expunerea mare la acrilamidă, pot crește simptomele de depresie și anxietate prin provocarea dislipidemiei – niveluri anormale de lipide (cum ar fi colesterolul și trigliceridele) în sânge și inflamația.
Echipa a analizat datele a 140.728 de persoane din Marea Britanie Biobank, o bază medicală care adună și stochează date detaliate de sănătate și genetice de la aproxmativ jumătate de milion de rezidenți din Marea Britanie.
În plus, cercetătorii au efectuat un experiment pe peștele-zebră, expunându-l la diferite concentrații de acrilamidă timp de 180 de zile. Ei au efectuat o serie de teste pentru a evalua semnele de depresie și anxietate la pești. La sfârșitul experimentului, peștii au fost eutanasiați, iar mostrele lor de creier au fost colectate pentru analiza țesuturilor.
Consumul de cartofi prăjiți a fost legat de un risc crescut de depresie
Descoperirile au arătat că cei care consumau cel puțin o masă cu alimente prăjeli, zilnic, erau de obicei mai tineri, bărbați și fumători în comparație cu cei care nu consumau alimente prăjite. Dintre participanții la studiu, 8.294 au prezentat simptome de anxietate, în timp ce 12.735 au prezentat semne de depresie pe parcursul perioadei de urmărire de 11 ani.
După ce a luat în considerare vârsta și sexul participanților, analiza a demonstrat că persoanele care consumau alimente prăjite erau mai puțin predispuse la simptome de anxietate și depresie. De asemenea, aveau o probabilitate cu 12% mai mare de a experimenta anxietate și o șansă crescută de depresie cu 7%. Mai exact, consumul de cartofi prăjiți a fost legat de un risc cu 4% mai mare de simptome de anxietate și un risc crescut de depresie cu 2%.
Cercetătorii au observat comportamente care indică anxietatea și depresia la pești
Experimentul peștilor-zebră a arătat că la cei expuși la acrilamidă (0,5 mM) s-a observat o reducere a masei și lungimii corporale. Acești pești au prezentat și o tendință de scototaxie – preferând zonele de lumină slabă sau întuneric, un comportament similar anxietății umane.
Cercetătorii au observat comportamente suplimentare care indică anxietatea și depresia la pești. Analiza tisulară a acestor specimene a indicat că expunerea la acrilamidă le-a perturbat metabolismul lipidic și a declanșat un răspuns inflamator.
