Analizând datele statistice privind natalitatea în regiunea Tarapaca, unde la 13 iunie 2005 a avut loc un cutremur de 7,8 grade pe scara Richter, oamenii de ştiinţă au constatat că localnicele care erau la acea dată însărcinate în luna a doua sau a treia au născut cu 5,8 la sută mai multe fete decât în "vremuri obişnuite". Mai mult decât atât: cu cât mai aproape de epicentru se aflau viitoarele mame, adică cu cât mai mare era stresul pe care îl resimţeau acestea, cu atât mai mic era în final numărul de băieţi născuţi.
Potrivit unuia dintre autorii studiului, profesorul Florencia Torche, rezultatele obţinute confirmă ipoteza conform căreia stresul suferit de mamă exercită o influenţă mai mare asupra viabilităţii fătului de sex masculin, decât asupra celui de sex feminin.
Oamenii de ştiinţă presupun că femeile însărcinate cu băieţi şi care se pomenesc în situaţii stresante suferă mai des avorturi spontane. Acest lucru are legătură cu faptul că fetuşii de sex masculin sunt, de regulă, mai mari decât cei de sex feminin şi din acest motiv necesită din partea organismului matern mai multe resurse pentru dezvoltare. În afară de aceasta, de sexul fătului depind capacităţile sale de adaptare: fetele sunt mai capabile decât băieţii să se adapteze condiţiilor în schimbare şi în general sunt mai viabile.
Cu toate acestea, după cum a relevat studiul, stresul suportat de mame în timpul sarcinii are efect şi asupra fetelor. Numărul total de avorturi spontane a crescut în regiune, după cutremur, cu 3,5 la sută, iar în majoritatea cazurilor născute prematur s-au dovedit tocmai fetele. Creşterea numărului de naşteri premature este explicată de oamenii de ştiinţă prin efectul pe care îl are asupra placentei "hormonul stresului", cortizolul.
