Trecerea către reglementările europene de prudenţialitate ar putea crea probleme serioase companiilor de asi­gurări  dacă legislaţia va fi importată fără a fi adaptată situaţiei specifice din România.
Potrivit informaţiilor Capital, câţiva asigurători ar trebui să scoată din buzunar sume substanţiale pentru a îndeplini noile cerinţe privind adecvarea capitalului în ceea ce priveşte asigurările de catastrofă iar, în acest caz, impactul asupra preţului  poliţelor ar fi pe măsură.
De altfel, noile norme lansate spre dezbatere de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor au stârnit deja reacţii printre companiile din România. Marea schimbarea propusă de CSA constă în uniformizarea cerinţelor de capital în privinţa poliţelor care implică riscuri catastrofale (inundaţii, cutremure, alunecări de teren).
Mai simplu, dacă în acest moment companiile de asigurări sunt libere să îşi calculeze singure dauna maximă posibilă, după intrarea în vigoare a noilor norme, ele va trebui să utilizeze o formulă unică, ce ia în considerare  mai mulţi indicatori, cum ar fi factorul de ţară privind riscurile catastrofale, în cazul nostru unul dintre cele mai mari din Europa. Pe de altă parte însă, noua formulă de calcul a daunei maxime omite mai multe variabile care particularizează fiecare poliţă în parte, dar şi situaţia pieţei din România.
Companiile: reguli prea generale

În acest context, deşi sunt de acord cu ideea generală, companiile de asigurări spun că mai este încă loc de discuţii şi fac şi demersuri în acest sens. „Acest set de norme a cărui formă finală este departe de a se fi agreat va aduce, cu siguranţă, un plus de valoare pieţei de asigurări din România, generând o cu totul altă abordare a jucătorilor din piaţă asupra riscului de catastrofă“, declară pentru Capital Adrian Marin, CEO al Generali.
De altfel, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) a trimis deja către CSA o adresă prin care solicită clarificarea mai multor aspecte în ceea ce priveşte cerinţele de capital. În mare, asigurătorii cer ca normele să surprindă cât mai precis particularităţile fiecărei poliţe de catastrofă în parte.
De exemplu, formula de calcul a necesarului de capital nu ia în considerare, în actuala formă, valoarea franşizelor incluse în unele poliţe, iar asigurătorii consideră că acest parametru ar trebui luat în calcul. În mod logic, dacă deţinătorul poliţei îşi asumă o parte din risc prin franşiză (o sumă fixă sau calculată ca procente din daună pe care posesorul poliţei o va plăti din propriul buzunar în cazul producerii evenimentului), valoarea respectivei franşize ar trebui scăzută din dauna maximă probabilă.
De asemenea, susţin asigurătorii în documentul obţinut de Capital, ar trebui luate în calcul şi eventualele limite de despăgubire. Altfel spus, dacă poliţa acoperă doar o parte din valoarea bunului asigurat, şi dauna maximă posibilă ar trebui să fie, la rândul ei, calculată în funcţie de valoarea asigurată, nu în funcţie de valoarea totală a bunului.
Ceva mai radicali în sensul modificării noilor norme sunt reprezentanţii Astra Asigurări, companie care în 2011 a vândut cele mai multe poliţe de locuinţă şi care ar fi, astfel, cea mai afectată de noile cerinţe.
Potrivit acestora, noile norme ar trebui să ia în calcul mai multe aspecte care particularizează fiecare poliţă în parte. Cei de la Astra susţin că formula de calcul a daunei maxime ar trebui să ţină cont şi de tipul locuinţei asigurate, de materialul de construcţie, de numărul de etaje sau de anul construcţiei.
„Nu considerăm oportună introducerea unui model de calcul standard pentru toţi asigurătorii, inclusiv pentru cei care doresc să dezvolte un model intern conform Solvency II, mai ales că acesta ar urma să fie analizat şi autorizat de CSA. Asigurătorii trebuie să aibă şi opţiunea de a folosi modelele internaţionale recunoscute EQCAT, RMS, AIR care stau, în prezent, la baza modelării portofoliilor din întreaga lume pentru stabilirea expunerii companiei, respectiv a daunei maxime probabile“, susţin reprezentanţii Astra. 
Avantaj pentru poliţele obligatorii

O altă problemă pe care o ridică noile norme este faptul că ele tind să acorde un avantaj concurenţial Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), susţin asigurătorii. În actuala formă, reglementările impun un necesar de capital de cinci ori mai mic în cazul poliţelor emise de PAID, iar din perspectiva UNSAR această prevedere este „nejustificată“.
Omul care a eleborat noile norme, Nicolae Crişan, directorul Fondului de Garantare a Asiguraţilor, ne-a explicat că CSA a optat pentru această formulă pentru că PAID îşi asumă riscuri mai puţine decât companiile de asigurări. „Am considerat că, având în vedere că PAID emite exclusiv poliţe de catstrofă are riscuri mai mici. Companiile au în portofoliu şi alte poliţe, şi de aceea riscul ca ele să nu mai poată plăti daunele la un moment dat este semnificativ mai mare“, ne-a spus Crişan.
Menţionăm că PAID are ca acţionari tot companiile active pe piaţa din România, mai precis 13 dintre ele, însă poliţele emise sub sigla Poolului acoperă doar trei riscuri catastrofale şi se limitează la o despăgubire de 20.000 de euro pentru locuinţele cu structură din materiale moderne şi 10.000 de euro pentru cele cu structură din chirpici.
Siguranţa costă 
În orice caz, trecerea către normele europene privind asigurările va avea un impact semnificativ asupra primelor de asigurare practicate de companiile din România. În cazul particular al asigurărilor de locuinţă, acest impact va fi cu atât mai important cu cât există, în continuare, companii care vând poliţele la preţuri foarte scăzute, cu mult sub media pieţei. Cu modificări sau fără, noile norme privind riscurile catastrofale vor conduce la o creştere a preţurilor.
„Acest set de norme se află încă sub analiza pieţei de specialitate şi a autorităţilor în domeniu şi este mult prea devreme în a măsura impactul asupra preţurilor poliţelor de asigurare a locuinţelor. Cert este că uniformizarea pe care autorităţile o au în vedere prin introducerea acestor norme va avea un efect asupra politicilor de tarifare ale companiilor de asigurări. Nu trebuie să uităm  că este vorba de un prim pas dintr-un lung proces a cărui finalitate va fi implementarea regimului Solvency II, care nu se limitează la cerinţele de capital aferente riscului de catastrofă“, spune Adrian Marin, şeful Generali.
Vânzările de poliţe de asigurare a locuinţei au explodat de-a dreptul anul trecut, odată cu intrarea în vigoare a legii care obligă toţi proprietarii de locuinţe să deţină o asigurare. În 2011, numărul locuinţelor asigurate a crescut spectaculos la peste 50% din total, aducând de la sine şi creşterea expunerii companiilor care au vândut astfel de poliţe.
Preţurile practicate pe piaţă au fost, în unele cazuri, foarte reduse având în vedere că românii au la îndemână şi varianta asigurării prin poliţe obligatorii, al căror preţ reglementat prin lege este de doar 20 de euro pe an. Potrivit unui calcul Capital, prima medie obţinută ca raport între primele brute subscrise de companii şi numărul de contracte încheiate anul trecut a fost de  203 lei, însă există companii unde raportul respectiv scade chiar sub 90 de lei, adică mai puţin decât costul poliţei obligatorii emise de PAID.
Riscuri imense
Din perspectiva supraveghetorului pieţei, introducerea noilor norme este justificată de intenţia de a proteja consumatorii, dar şi de tendinţa de creştere a riscurilor catastrofale. „În fapt, ne dorim ca omul care cumpără o asigurare să aibă certitudinea că va fi şi despăgubit în cazul în care se produce dauna. Până acum, fiecare companie de asigurare îşi calcula rezervele cum dorea. După aplicarea noilor norme, vor exista reguli clare pentru întreaga piaţă. Până la urmă, dacă până acum companiile nu îşi reasigurau portofoliile, trebuie să ne punem serios întrebarea de ce nu o făceau“, declară, pentru Capital, Nicolae Crişan, directorul Fondului de Garantare a Asiguraţilor.
Potrivit datelor publicate de CSA, România este una dintre cele mai expuse ţări din Europa în privinţa riscurilor catastrofale. Factorul de ţară pentru riscul de inundaţii este, în România, de 0,40% adică cel mai mare din Europa şi de patru ori mai mare decât în Italia, Belgia sau Marea Britanie. Acest lucru va afecta direct nu doar nivelul daunei maxime, ci şi costurile la care companiile locale se vor reasigura. În ceea ce priveşte cutremurele, România se situează (exceptând câteva ţări foarte mici) pe locul trei în Europa după Cipru şi Grecia. Cumulate, valorile celor doi indici plasează România pe primul loc pe continent în ceea ce priveşte riscurile catastrofale în ansamblu. Un cutremur de nivelul celui din 1977 ar genera pagube de peste 3 miliarde de euro, iar o bună parte din acestea ar urma să fie suportate de asigurători.
Cert este că uniformizarea pe care autorităţile o au în vedere va avea un efect asupra politicilor de tarifare a companiilor de asigurări. Adrian Marin, CEO, Generali România

33% este procentajul de acoperire prin reasigurare a poliţelor de incendii şi catastrofe emise anul trecut în România

88 de lei este prima medie cerută de o companie care a vândut peste 300.000 de poliţe de locuinţă anul trecut

10 milioane de euro sunt costurile suplimentare pe care le-ar putea suporta o companie mare pe noile norme

4,67 milioane de poliţe de incendii şi catastrofe naturale au vândut anul trecut societăţile de asigurări din România

În fapt, ne dorim ca omul care cumpără o asigurare să aibă certitudinea că va fi
şi despăgubit în cazul în care se produce dauna. Nicolae Crişan, director,
Fondul de Garantare a Asiguraţilor