De ce oamenii se tem de bătrânețe. În ciuda faptului că speranța de viață a crescut în ultimele decenii, mulți oameni, mai ales cei din Occident, consideră că îmbătrânirea este un fenomen înfricoșător.
De ce se tem oamenii de bătrânețe
De ce oamenii se tem de bătrânețe. În ciuda faptului că speranța de viață a crescut în ultimele decenii, mulți oameni, mai ales cei din Occident, consideră că îmbătrânirea este un fenomen înfricoșător. Cercetările arată că anxietatea legată de îmbătrânire poate fi, de fapt, frica de necunoscut.
Concentrarea societății de azi pe ideea de întinerire și viață veșnică, prin orice metode, poate provoca anxietate celor care se tem că, odată cu vârsta, anumite probleme nu mai pot fi evitate.
A devenit o afecțiune patologică numită gerascofobie
Unii oameni se tem de îmbătrânire atât de mult încât a ajuns o afecțiune patologică numită gerascofobie. Aceasta duce la gânduri și comportamente iraționale, de exemplu, obsesia bolii și mortalității și preocuparea de a ascunde semnele îmbătrânirii, scrie The Conversation.
Printre schimbările care provoacă frica de îmbătrânire se numără pierderea abilităților fizice și mintale, dependența de ceilalți, schimbările aspectului, înrăutățirea sănătății și, mai mult decât orice, singurătatea. Cu toate acestea, multe sunt prejudecăți și stereotipuri sociale.
Auzim frecvent despre încercări de a stopa îmbătrânirea, acest fenomen natural, mai ales de la oamenii foarte bogați. De exemplu, Bryan Johnson, un antreprenor american în vârstă de 45 de ani, cheltuiește milioane de dolari pe an pentru a avea vârsta fizică de 18 ani. În timp ce dorința de a inversa îmbătrânirea nu este un fenomen nou, progresele făcute în biomedicină au adus-o mai aproape.
Reprogramarea ADN-ului poate îmbunătăți țesuturile deteriorate și vechi și poate întârzia îmbătrânirea?
Lucrările publicate de profesorul de genetică David Sinclair de la Universitatea Harvard, în 2019, sugerează că este posibil să contracarăm limitele reproducerii celulare pentru a prelungi durata de viață.
Teoria sa informațională a îmbătrânirii susține că reprogramarea ADN-ului poate îmbunătăți țesuturile deteriorate și vechi și poate întârzia sau chiar inversa îmbătrânirea. Cu toate acestea, noile posibilități pot spori teama de îmbătrânire.
Bătrânețea, ca o povară pentru societate
Pe măsură ce cererile de îngrijire socială și de sănătate au crescut, presa descrie din ce în ce mai mult bătrânețea ca pe o povară pentru societate. În consecință, îmbătrânirea este asociată în mod frecvent cu gestionarea riscului de apariție a unor boli și încercarea rudelor mai tinere de a scăpa de povara îngrijirii persoanelor vârstnice.
Acest lucru poate duce la instituționalizarea persoanelor în vârstă în unități rezidențiale, altfel spus la abandonarea lor în azile de bătrâni. Analiza răspunsurilor a 1.200 de adulți din SUA din sondajul „Imaginile îmbătrânirii”, al Asociației Americane a Pensionarilor, arată că o mare parte din frica de îmbătrânire este asociată cu frica de necunoscut, și mai puțin de procesul de îmbătrânire în sine. Această teamă este exacerbată doar de viețile trăite separat de generațiile mai în vârstă și cele mai tinere.
Interacțiuni intergeneraționale
Academicienii sugerează că este vitală crearea unui sistem pentru generațiile mai în vârstă și tinere pentru a interacționa în mediile de zi cu zi. Un set de trei studii realizate în Regatul Unit, în 2016, a analizat și a comparat efectele contactului direct, contactului extins și interacțiunilor dintre persoanele mai tinere (cu vârste cuprinse între 17 și 30 de ani) și persoanele în vârstă (65 și peste).
Descoperirile au indicat că un contact direct intergenerațional de bună calitate poate îmbunătăți atitudinea tinerilor față de adulții în vârstă. Studiile arată că aceste activități, pe lângă faptul că pot spori bunăstarea persoanelor în vârstă, pot ajuta tinerii să înțeleagă bătrânețea ca o etapă valoroasă și împlinită a vieții.