Covid-19, blocajele dure impuse de autorități și carantinele impuse constant de Beijing reprezintă cea mai imediată amenințare pentru economia Chinei, transmite Forbes.

Duritatea restricțiilor nu va ajuta la stăpânirea virusului

Duritatea restricțiilor nu doar că nu va reuși să stăpânească virusul, ba chiar va aduce un prejudiciu economic considerabil. Politica Zero Covid a oprit inutil economia țării, semănând frica în rândul populației. Beijingul a ascuns faptul că varianta Omicron este mai blândă și că Europa și America fac față virusului în moduri mai puțin severe. Beijingul pare să creadă că autoritatea sa îi cere să refuze publicului chinez beneficiile vaccinurilor occidentale și ale altor medicamente.

Prejudiciu economic uriaș

Este clar că aceste acțiuni draconice își au rădăcinile în propaganda Beijingului de la începutul pandemiei, care susținea că țara a gestionat virusul mai eficient decât alte națiuni. Beijingul nu poate să admită acum că Occidentul are soluții mai eficiente, pentru că astfel ar submina tot ce perora propaganda comunistă.

Prejudiciul economic cauzat de închiderea unor centre precum Shanghai, Hong Kong și altele este greu de calculat, dar incontestabil semnificativ.

După cum a precizat chiar premierul Li Keqiang în discursul său recent, numai lockdown-urile ar putea împiedica China să atingă ținta de creștere reală, deja retrogradată la 5,5% în acest an.

Şomajul a crescut deja de la 4,9% la sfârşitul anului trecut la 6,1% în această primăvară.

Optimismul consumatorilor a scăzut de la un indice 128 anul trecut, la114 în prezent. Vânzările de locuințe au stagnat în 2022, și doar exporturile au ridicat producția chineză după luni de scăderi serioase.

Reafirmarea principiilor comuniste în managementul economic

Mult mai periculoasă este reafirmarea, de către Xi Jinping, a principiilor comuniste în managementul economic. „Noul său concept de dezvoltare” (NDC) are mai multe elemente, dar la bază are ceea ce Kevin Rudd, președintele Asia Society , descrie drept „pivotarea către stat” a Chinei.

Pentru prima dată de la Mao, ar reorienta managementul economic chinez în jurul unei politici industriale stricte, în care Beijingul, printr-un sector de stat revigorat, ar conduce la nivel central tot efortul economic al țării.

Ca parte a „pivotului” său, Xi a criticat „patriotismul” liderilor unor firme, care au îndrăznit să se abată de la directivele economice aprobate de Beijing. El a precizat că, indiferent de proprietate, acești oameni trăiesc în „parteneriat cu statul”, sub conducerea planificatorilor acestuia și, în cele din urmă, a Partidului Comunist Chinez (PCC).

Dacă Xi este gata să facă acest pas, creșterea și dezvoltarea Chinei sunt în pericol

Dacă Xi este gata să facă acest pas, creșterea și dezvoltarea Chinei sunt în pericol. În primul rând, NDC-ul se contrazice din start. Singurul mod în care China poate prospera în industriile pe care le evidențiază planificatorii săi – semiconductori, inteligență artificială, calcul cuantic și producție modernizată – este de a domina la nivel mondial aceste segmente, o mișcare care ar zădărnici planul său de reducere a dependenței de exporturi.

O centralizare de tip comunist va risipi resursele și va înăbuși imaginația și experiența, privând China de dinamismul economic din ultimele decenii. Iar economia țării va stagna mult timp și după ce blocajele Covid vor fi devenit o amintire urâtă.