Americanii fac politică externă în funcţie de zonele unde se găsesc petrol şi gaze, după cum i-a spus consilierul american Brzezinski fostului preşedinte al României Ion Iliescu, într-o întâlnire din anii ’90, a relatat, vineri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în deschiderea dezbaterii „Impactul economic al industriei de petrol şi gaze din România pe parcursul a 100 de ani: 1918-2018”.

„Evoluţia acestui sector este strâns legată de cea a României moderne. Această industrie a jucat un rol extrem de important în modernizarea României. Resursele care au contribuit la modernizarea României au fost petrolul, grânele şi cheresteaua”, a spus Isărescu, în alocuţiunea sa.

El a arătat că lumea nu cunoaşte suficient istoria sectorului petrolier al României şi faptul că pe teritoriul ţării noastre s-a extras prima producţie de ţiţei înregistrată în statisticile mondiale.

Guvernatorul BNR a susţinut că, în unele cărţi de istorie de referinţă, nu se face nicio menţiune cu privire la România în ceea ce priveşte Primul Război Mondial. În schimb, când vorbim de cel de-Al Doilea Război Mondial, România se face remarcată prin raidul aerian al americanilor care au bombardat câmpurile petrolifere şi rafinăriile din Ploieşti, pentru a distruge resursa de carburanţi a soldaţilor nemţi.

„În Al Doilea Război Mondial, petrolul a fost şi norocul, dar şi nenorocul nostru. S-au uitat şi nemţii la România şi am devenit prieteni, forţat, ba cu unii, ba cu alţii. Aşa am rămas în istoria legată de Al Doilea Război Mondial”, a adăugat el.

Isărescu a relatat cum, în timpul unei vizite făcute în Statele Unite în anii ’70, un american i-a spus: „Cunosc foarte bine România, v-am bombardat cum trebuie în război”.

De asemenea, oficialul BNR a povestit şi cum, într-o întâlnire din anii ’90, Zbigniew Brzezinski, fost consilier de securitate al preşedintelui Statelor Unite, i-a spus preşedintelui de atunci al României, Ion Iliescu, faptul că politica externă a Statelor Unite ţine cont de zonele bogate în hidrocarburi.

 

„Să vă mai spun o poveste adevărată. Am participat odată la o întâlnire, prin anii ’90, în România postcomunistă, cu consilierul preşedintelui, Brzezinski. Preşedintele României de atunci a pus o întrebare: ‘Măi…’ – nu prea ne băga lumea în seamă, prin ’91, ’92, iar eram într-un con de umbră, nu prea existam – ‘spuneţi-mi şi mie cum explicaţi, cum se face politica asta americană?’. Era la masă… Omul a răspuns: ‘Ştiţi cum? Încercaţi dumneavoastră să vă urcaţi sus, sus, sus, sus, într-un satelit şi să priviţi lumea de sus de tot, de tot, dintr-un satelit, aşa… Şi unde vedeţi că e ceva ţiţei şi gaze naturale, să ştiţi că sunt şi ochiul nostru şi interesul american. Cam aşa facem noi politică externă'”, a relatat guvernatorul BNR.

El a repetat, la finalul discursului, că petrolul a fost una dintre resursele care au contribuit semnificativ la modernizarea ţării noastre.

Înainte de a pleca din sală, în contextul în care s-a referit la România modernă, Isărescu a spus că merge la o întâlnire „cu un reprezentant al părţii care încă nu este reîntregită”: Republica Moldova.

„România nu are 100 de ani, are mult mai mulţi ani. Noi am sărbătorit 100 de ani de Românie modernă. Dar România modernă, dacă ar fi să marcăm un punct de plecare, acesta a fost Revoluţia lui Tudor Vladimirescu sau Unirea lui Cuza. Ea s-a reîntregit în anul de graţie 1918. Am să vă prezint scuzele mele că plec, am o întâlnire cu un reprezentant de seamă din partea care încă nu este reîntregită, Basarabia, din Republica Moldova. Este vorba despre guvernatorul Republicii Moldova, cu care Banca Naţională a României a colaborat mereu şi va colabora în continuare”, a adăugat Mugur Isărescu.

„Perseveraţi, cel puţin pentru ca lumea să ştie că avem o istorie”, le-a mai spus el reprezentanţilor sectorului de petrol şi gaze, prezenţi în sală.