Uniunea Europeană a început, din anul 2010, stabilirea unor pași pentru reducerea poluării și a consumului de energie din surse fosile (surse neregenerabile) la nivel european, având ca țintă finală stabilită anul 2050. Pentru acest termen se dorește ca eficiența energetică să crească la 90-95% comparativ cu anul de referință 1990.

Confrom Eurostat 2014, domeniul construcțiilor este responsabil de 38,1% din consumul de energie din surse fosile neregenerabile și emisii de gaze cu efect de seră – cel mai mare procent dintre toate domeniile. Din acesta s-a constatat că locuințele rezidențiale, cu toți consumatorii ei, poluează, în valuare, cu 24,8%.

Noi standarde aplicabile de la 31 decembrie 2020

În acest sens, se impun atât la nivel european, cât și în România, standarde de eficiență energetică traduse la noi din legislativ prin clădiri tip NZEB – Near Zero Energy Building.

Începând cu data de 31 decembrie 2020, toate autorizațiile de construire emise sunt obligate să respecte standardul NZEB.

Acest standard a devenit obligatoriu pentru toate clădirile noi începând cu 1 ianuarie 2021. Este obligatoriu și pentru toate renovările majore. Renovarea majoră este definită tot de Legea 372/2005, actualizată în 2020, privind performanța energetică a clădirilor, ca fiind acea intervenție la nivelul unei clădiri care depășește ca valoare 25% din valoarea fiscală a clădirii.

Ce înseamnă o clădire NZEB?

Conform legii 372/2005 cu actualizările ulterioare, o clădire NZEB asigură “o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021.” (art 3, aliniatul 15)

Astfel spus, este necesar ca o clădire NZEB să aibă un consum de energie foarte redus, aproape egal cu zero, o treime asigurat din surse regenerabile și să folosească materiale care îi cresc gradul de performanță energetică.

Cum se poate atinge standardul de NZEB pentru o locuință?

Pentru locuințe, standardul NZEB se traduce prin ajustări ce afectează arhitectura clădirii și partea de instalații a acesteia.

Din punct de vedere al arhitecturii, anvelopanta clădirii (toate straturile care delimitează interiorul de exterior) este necesar să fie performantă energetic.

Astfel spus, aveți nevoie de termoizolații generoase la fundații, pereți și acoperiș, tâmplării cu coeficienți de transfer termic performanți (cât mai mici), evitarea și reducerea punților termice, creșterea etanșeității la aer (fără “curent” în casă) și umbrirea naturală sau artificială a imobilului.

Puntea termică este o porțiune sau un material prin care pierderea de căldură este mai mare decât în zonele alăturate. Un exemplu clasic îl reprezintă colțurile cu igrasie, rezultul condensului care se face la suprafața materialului, atunci când sunt variații bruște de temperatură (cald-rece).

Practici pentru a atinge standardele NZEB

Pentru a atinge standardele NZEB încurajăm și următoarele practici: o bună orientare a clădirii pe teren și optimizarea geometriei, ventilarea naturală a încăperilor, întreținerea unor sere interioare, folosirea unor tuneluri de lumină pentru încăperile fără ferestre, întreținerea teraselor verzi, reutilizarea apelor pluviale, folosirea de tehnologii noi precum balustrade și copertine cu panouri fotovoltaice.

Investiție inițială mai mare

Din punct de vedere al instalațiilor, investiția inițială poate fi mai mare prin folosirea unor sisteme alternative precum: pompe de căldură, schimbătoare de căldură sol-aer, sisteme de ventilație cu recuperatoare de căldură, centrale de încălzire/răcire etc. Ca surse regenerabile de energie se pot folosi panouri solare sau fotovoltaice (regim propriu) sau alte surse din apropierea locuinței aflate pe o rază de 30 de km. Rămâne de stabilit cum se va asigura energia regenerabilă pe această rază față de imobilul în cauză.

Arhitecții și inginerii, necesari încă din faza proiectare

Recomandăm apelarea la specialiști (arhitecți și ingineri) pentru că, încă din faza de proiectare, legea 372/2005 prin art 9, aliniatul 1, obligă la întocmirea unui studiu de către proiectant pentru a determina posibilitatea folosirii unor sisteme alternative, în funcție de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător.

Standardele și coeficienții necesari pentru atingerea standardului de NZEB sunt determinați prin Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor și sunt stabiliți în funcție de tipul de clădire și zonă climatică.

Spre exemplu, o clădire din zona 2 climatică, adică o casă din București cu un cost optim de 150-230 kWh/m2an are valoarea maxim admisă pentru NZEB de 111 kwh/m2an.

Avantajele unei clădiri NZEB

O casă NZEB nu înseamnă lumină mai puțină, ci înseamnă proiectare și materiale performante energetic.

În concluzie, o clădire NZEB va avea avantajul unui consum de energie mai mic adică un cost redus al facturilor de utilități. În plus, va avea un grad de confort sporit, cu impact direct asupra utilizatorului acestuia pe termen lung, o durată de viață mai mare a imobilului și o recuperare mai rapidă a investiției inițiale.

Costuri efective

Ce costuri efective se pot înregistra? Am efectuat un calcul estimativ al consumului pe metru pătrat pentru casele cu și fără standard NZEB.

Consumul unei clădiri fără standard NZEB

230 kwh/mp/an – 0,37 lei/kwh 🡪 85 lei – aprox 20 euro/mp

Pt. 100 mp 🡪 2.000 euro/ an

Consumul unei clădiri cu standard NZEB

Dacă ajunge la 111 kwh/mp/an 🡪 41 lei – aprox 10 euro/mp

Pt. 100 mp 🡪1000 euro/an

Casă Pasivă – 15 kwh/mp/an 🡪 5,55 lei 🡪 1,11 euro/mp

100 mp 🡪 100 euro/an