Pe lângă aceste PET-uri au ajuns în lacurile de acumulare și deșeuri forestiere, astfel că angajații Hidroelectrica au fost nevoiți să depună eforturi uriașe pentru a curăța grilajele grupurilor care uzinează apa din lacuri.
Potrivit directorului general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, compania pierde sume de ordinul de sute de mii de euro din cauza poluării cu deşeuri a râurilor şi lacurilor. Acesta a precizat că va depune toate demersurile legale pentru a recupera aceste pierderi.
„Vreau să fie clar pentru toată lumea: nu Hidroelectrica poluează lacurile şi râurile din România. Hidroelectrica pierde bani, estimativ fiind vorba despre sute de mii de euro. Nu pot să vă dau o cifră exactă, nu este foarte uşor să calculăm o sumă care derivă din înfundarea grătarelor. E un calcul pe care îl facem şi pe care nu l-am finalizat. Noi am tot curăţat în zona respectivă. Angajaţii Hidroelectrica, cărora le mulţumesc, au făcut voluntariat şi în zona Bicazului, şi la Târgu Jiu. Salariaţii Hidroelectrica nu sunt obligaţi să cureţe apele. Pe de altă parte, această problemă nu mai poate continua şi să stăm într-o bălteală din punct de vedere al responsabilităţilor. Hidroelectrica plăteşte pentru ca apa să fie curată. Principiul de bază este „Poluatorul plăteşte”, dar cei afectaţi au şi plătit, adică Hidroelectrica. Este uşor să spui „Pune mâna şi fă curat” pentru că eşti o companie mare. Vom face demersurile legale pentru a ne recupera pierderile”, a menţionat Badea.
Potrivit oficialului Hidroelectrica, în afară de problema PET-urilor există şi problema deşeurilor forestiere care ajung, în cele din urmă, tot în râuri şi lacuri.
„Trebuie să se analizeze foarte clar ce sistem de colectare e deşeurilor există în UAT-urile (Unităţile Administrativ – Teritoriale, n.r.) în amonte de lac, pentru că dacă într-o localitate cu 100 de gospodării, 10 au contracte de salubrizare, iar restul nu, atunci e simplu de înţeles unde vor fi aruncate deşeurile. Dacă autorităţile nu vor implementa măsuri concrete, atunci ne vom îndrepta şi noi către acestea. Trebuie să facem o analiză în zona respectivă, pentru că trebuie să plecăm de la sursa problemei. Nu trebuie să mai punem batista pe ţambal şi să nu recunoaştem că avem problemă. Trebuie să fie realizate campanii de conştientizare, de educare. Dacă autorităţile locale nu le vor rezolva, atunci trebuie să le rezolvăm în alt fel. Aici avem o problemă cu colectarea deşeurilor, şi o altă problemă cu deşeurile forestiere. În foarte multe dintre exploatările forestiere, deşeurile rămân acolo şi ajung în râuri. Deocamdată avem nişte hotărâri judecătoreşti care spun că nu Hidroelectrica este responsabilă cu curăţarea lacurilor, şi alte hotărâri judecătoreşti care spun că „Apele Române” sunt responsabile pentru curăţarea apelor. Fiecare trebuie să-şi asume responsabilitatea. Tot timpul sunt discuţii când apare ceva, când nu e ceva atunci nu spune nimeni nimic”, a subliniat Bogdan Badea, citat de Agerpres.
Directorul general al Hidroelectrica a precizat, totodată, că, la ora actuală, s-a ajuns într-o cursă contra-cronometru între cei care aruncă gunoaiele şi cei care le strâng.
„Suntem într-o cursă contra-cronometru între cei care aruncă gunoaiele şi cei care strâng deşeurile. Producţia este afectată din cauza acestor PET-uri, a gradului de înfundare a grătarelor. Pe Oltul mijlociu au fost două ore în care produceam energie şi alte două ore când strângeam deşeuri. Am fost nevoiţi să întrerupem producţia din cauza înfundării grătarelor. În continuare ne izbim de aceeaşi problemă, la acest moment. Sperăm să se adune toate gunoaiele din păduri, pentru că vine un week-end prelungit şi se mai fac grătare… Probleme foarte mari au fost pe zona Moldovei şi pe zona Olteniei”, a afirmat Badea.
Luna trecut, Hidroelectrica anunţa că poluarea de pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui este una dintre cele mai grave, efortul financiar estimat pentru ecologizare fiind de 861.000 lei, fără TVA.
„După viitura produsă în 30 iunie – 1 iulie, apele mari ale râului Bistriţa continuă să aducă importante cantităţi de deşeuri – în special plastic şi resturi vegetale, care se acumulează în zona Barajului Izvorul Muntelui său rămân în suspensie pe lac. Hidroelectrica estimează că sunt de colectat circa 200 de tone de material lemnos, 45 de tone de mase plastice şi 10 tone de alte deşeuri. Materiile poluante sunt răspândite pe o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare (1% din suprafaţa lacului) şi se îndreaptă în mod natural către frontul de retenţie al hidrocentralei Dimitrie Leonida (Stejaru)”, se arăta într-un comunicat de presă al companiei.
Potrivit reprezentanţilor producătorului de energie, Hidroelectrica face, încă de la începutul acestui an, eforturi pentru ecologizarea luciului de apă şi a cuvetei lacului Izvorul Muntelui şi, în plus faţă de deşeurile acumulate pe lac după ultima viitură, societatea a mai colectat, pe propria cheltuială, începând cu primăvara acestui an, 37 tone lemn, 15 tone PET-uri şi trei tone de alte deşeuri.
Citiţi şi: Profit record în primele şase luni pentru Hidroelectrica
În data de 21 iunie 2018, Hidroelectrica a obţinut în instanţă anularea măsurilor impuse de Garda Naţionala de Mediu – Comisariatul Judeţean Neamţ, prin Nota de constatare nr. 245/ 29.04.2016, respectiv: îndepărtarea tuturor deşeurilor existente pe luciul apei la baraj Izvorul Muntelui, cu termen de realizare 28.06.2016; igienizarea luciului lacurilor de acumulare Izvorul Muntelui, Bâtca Doamnei, Vaduri şi Pângăraţi.
Hidroelectrica a recurs la soluţionarea pe cale juridică a divergenţelor cu Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ şi Garda Naţională de Mediu, după ce a primit de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ notificarea prealabilă emiterii deciziei de suspendare a activităţii la punctul de lucru Baraj Izvorul Muntelui. În prezent riscul de oprire a activităţii a fost suspendat.
