De ce uităm lucruri la care tocmai ne gândeam?
Memoria este un sistem complex care implică două părți: memoria pe termen lung și memoria de lucru. Amintirile pe termen lung implică cunoștințe, experiențe și abilități stocate în creier pentru perioade îndelungate, în timp ce memoria de lucru implică gânduri care trec prin minte pentru câteva secunde sau minute la un moment dat. Memoria de lucru este un fel de „caiet de schițe al gândirii conștiente”, iar anumite caracteristici ale memoriei de lucru explică probabil de ce uităm acele gânduri.
Memoria de lucru are o capacitate limitată, psihologii estimând că oamenii pot reține doar aproximativ patru până la șapte „bucăți” de informații în același timp. Creierul trece de la o idee la alta, ceea ce face mai probabil să se piardă în învălmășeală. În plus, creierul șterge rapid lucrurile neimportante din memoria de lucru pentru a face loc informațiilor noi, astfel încât, dacă amintirile pe termen scurt nu sunt transferate în amintiri pe termen lung (un proces numit consolidare), acestea dispar curând din gândirea conștientă.
Creierul nu este capabil de multitasking
Creierul nu este capabil de multitasking, așa că trebuie să „jongleze” cu diferite gânduri pe măsură ce memoria noastră de lucru se îndreaptă spre diferite idei. Acest lucru necesită efort conștient și atenție, supravegheate de cortexul prefrontal al creierului, o regiune implicată în învățarea complexă, luarea deciziilor și raționament. În cazul în care atenția se concentrează pe unul singur dintre aceste gânduri sau este deviată într-un loc nou, creierul pierde urma gândurilor anterioare.
Este deosebit de probabil ca creierul să „piardă mingea” din memoria de lucru atunci când este somnoros, afectat de alcool sau alte droguri sau când vârsta este un factor. Jaeggi și Miller oferă sfaturi bazate pe dovezi pentru cei care se luptă în mod regulat cu gândurile care le scapă din minte.
Miller îi sfătuiește să nu facă mai multe lucruri în același timp, deoarece jonglatul face ca uitarea să fie mai probabilă. Atunci când un gând a dispărut deja, crearea contextului poate ajuta, cum ar fi întoarcerea în cameră sau retrăirea gândurilor. Aceste indicii de context ar putea da creierului impulsul suplimentar de care are nevoie pentru a se întoarce câteva secunde în memoria de lucru și a recupera gândul înainte ca acesta să dispară complet, potrivit LIVEScrience.
