Deşi bugetele facultăţilor au crescut foarte mult în ultimii ani, nicio universitate romånească nu a ajuns între primele 500 din lume în acest an. Nepotismul, birocraţia şi corupţia trag în jos sistemul universitar autohton.
Tinerii romåni care doresc să studieze la o universitate de calibru internaţional trebuie să plece în străinătate pentru a-şi atinge obiectivele, întrucåt facultăţile autohtone au încă mari restanţe la capitolul calitatea învăţămåntului. În topul „THE-QS World University Rankings“, publicat zilele trecute de către organizaţia QS Quacquarelli Symonds cu sediul în Londra, nu figurează nicio facultate autohtonă. „Universitatea Bucureşti este singura din Romånia care s-a calificat în analiza noastră, dar este clasată mai jos de poziţia 500“, a declarat, pentru revista Capital, Ben Sowter, Head of Research la QS.
Pentru realizarea clasamentului, organizaţia Quacquarelli Symonds măsoară la fiecare universitate calitatea cercetării ştiinţifice, a actului de predare, părerea angajatorilor despre valoarea absolvenţilor şi gradul de internaţionalizare, calculat în funcţie de numărul de studenţi şi profesori străini prezenţi în instituţia respectivă.
De ce nu reuşeşte nicio facultate autohtonă să intre în topul celor mai bune 500 din lume? „Motivul principal este că în sistemul academic şi de cercetare se practică în prezent o contra-selecţie, datorată aplicării unor criterii subiective de evaluare a activităţii ştiintifice şi birocraţiei exagerate din sistem“, consideră Răzvan Florian, membru fondator al Asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor romåni şi secretar al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din Romånia. „Deoarece finanţarea cercetării a crescut la nivele rezonabile în ultimii trei ani, cauza principală a acestor rezultate slabe în cercetare nu mai este subfinanţarea, aşa cum a fost în trecut. Cauza principală este în prezent calitatea slabă a resursei umane din universităţi“, adaugă Răzvan Florian. În opinia sa, în acest moment, mecanismele de selecţie şi promovare a personalului din universităţi sunt similare cu cele din perioada comunistă şi promovează obedienţa faţă de superiorii ierarhici, în locul performanţelor ştiinţifice de nivel internaţional.
Angajările în sistemul de învăţămånt superior romånesc continuă să fie afectate de corupţie şi nepotism, iar facultăţile nu publică posturile disponibile pe site-urile de joburi sau în revistele ştiinţifice internaţionale, aşa cum procedează universităţile serioase din străinătate. În foarte multe cazuri, atunci cånd este scos la concurs un post de profesor într-o facultate autohtonă se prezintă numai o singură persoană, faţă de zeci de candidaţi pe loc la universităţile occidentale. „Motivul este că, de obicei, posturile sunt scoase la concurs pentru a fi ocupate de o anume persoană, de obicei din interiorul universităţii sau care are relaţii în interiorul catedrei“, spune Răzvan Florian.
Numărul oamenilor de ştiinţă romåni din străinătate este de două ori mai mare decåt al celor care au rămas în ţară, iar Guvernul a lansat diferite programe de finanţare a cercetătorilor romåni care se întorc în ţară. În aceste condiţii, universităţile ar trebui să îi våneze pe cei mai buni pentru a-i atrage în råndul lor. „Nu se întåmplă însă acest lucru, deoarece conducerile universităţilor nu doresc să tulbure relaţiile de putere din interior, care ar putea fi «deranjate» de persoane competitive şi cu idei reformatoare. Nu există mecanisme prin care persoane care nu sunt competitive să poată fi date afară sau retrogradate“, explică Răzvan Florian.
În opinia lui Alexandru Ghiţă, preşedintele grupului Educativa şi organizatorul Romanian International University Fair (RIUF), schimbarea care se observă în învăţămåntul superior romånesc este datorată preponderent schimbărilor de generaţii. „De voie, de nevoie, apar cadre didactice care folosesc computerul şi internetul“, consideră Alexandru Ghiţă. Dar, în opinia sa, creierele cele mai bune nu rămån în sistemul universitar din ţară pentru că nu au salarii care să le stimuleze, iar promovarea nu se face pe criterii de performanţă. „Cåtă vreme promovarea se face pe nepotisme şi nu pe performanţă, este de înţeles de ce oamenii cu adevărat capabili nu rămån în sistem pentru a munci“, explică preşedintele Educativa.
În contextul în care universităţile din ţara noastră oferă o educaţie cu mult inferioară standardelor internaţionale, romånilor care doresc să studieze în instituţii de calitate nu le rămåne decåt soluţia plecării în străinătate. „Tinerii performanţi care sunt conştienţi de valoarea lor, care sunt informaţi cu privire la oportunităţile pe care le oferă lumea largă, care nu sunt ţinuţi în urmă de familie sau prieteni – aceia aplică, sunt admişi şi pleacă în străinătate. Şi o vor face într-un număr din ce în ce mai mare“, conchide Alexandru Ghiţă.
«Ce realizare ştiinţifică cu impact mondial în medicină, inginerie, economie, fizică sau chimie au realizat universităţile din Romånia în ultimii 20 de ani? Niciuna.»
Alexandru Ghiţă, preşedinte Educativa
13 dintre cele mai bune 20 de universităţi din lume sunt în Statele Unite, iar patru din Anglia. Japonia, Canada şi Australia au cåte o universitate între cele mai bune 20 de universităţi din lume
