De-dolarizarea și dereglementarea bancară în UE: O criză iminentă sau o oportunitate globală?

dolari, economia sua

SURSA Foto: Dreamstime

În ultimii ani, două tendințe majore au început să modeleze ordinea financiară globală: de-dolarizarea și presiunile pentru dereglementarea sectorului bancar european.

De-dolarizarea și dereglementarea bancară în UE: Impactul asupra economiei globale

Aceste două fenomene, aparent distincte, se intersectează în moduri care ar putea avea consecințe majore asupra stabilității financiare globale și asupra competitivității economiilor mari, cum sunt Statele Unite și Uniunea Europeană.

În centrul acestui peisaj dinamic se află provocările ridicate de implementarea cadrului de reglementare Basel III și dorința unor economii emergente de a reduce dependența de dolarul american.

De-dolarizarea: O provocare la adresa supremației dolarului

De-dolarizarea este procesul prin care tot mai multe țări, în special din rândul națiunilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), încearcă să-și reducă dependența de dolarul american în tranzacțiile internaționale și în rezervele valutare. Această tendință este parțial determinată de dorința de a diminua vulnerabilitatea la sancțiunile impuse de SUA, care folosesc dolarul ca instrument de putere geopolitică și economică.

Țări precum China și Rusia au eliminat deja peste 90% din dolar în comerțul lor bilateral, optând pentru tranzacții în ruble și yuani, iar China și Brazilia au semnat un acord prin care își desfășoară comerțul în monedele lor naționale.

Însă de-dolarizarea nu este doar despre putere geopolitică. Țările care reduc utilizarea dolarului își doresc mai multă autonomie financiară, permițându-le să își stabilească politici economice independente, fără a fi expuse deciziilor SUA sau fluctuațiilor dolarului. Această mișcare poate avea însă implicații serioase pentru SUA, inclusiv o potențială depreciere a dolarului, creșterea inflației și reducerea influenței economice la nivel global.

Reacția SUA: Protejarea dolarului ca monedă de rezervă

În contextul acestei schimbări, fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu sancțiuni și tarife de 100% împotriva țărilor care își reduc utilizarea dolarului. Trump a avertizat că renunțarea la dolar echivalează cu pierderea unei „arme economice” esențiale pentru SUA. Dacă dolarul și-ar pierde statutul de monedă de rezervă globală, Statele Unite ar putea suferi consecințe economice grave, inclusiv pierderea influenței sale economice și politice la nivel internațional.

Pe măsură ce procesul de de-dolarizare continuă să se extindă, SUA trebuie să se confrunte cu realitatea că hegemonia sa financiară ar putea fi subminată de o lume din ce în ce mai multipolară din punct de vedere economic.

Dereglementarea bancară în UE: O amenințare pentru stabilitatea financiară?

În paralel cu aceste transformări globale, Uniunea Europeană se confruntă cu propriile sale presiuni interne. Franța, Germania și Italia, cele mai mari economii din UE, cer o relaxare a reglementărilor bancare pentru a-și spori competitivitatea pe piața internațională. Cele trei țări argumentează că regulile stricte prevăzute de cadrul Basel III, un set de norme globale pentru consolidarea stabilității financiare a băncilor, afectează negativ capacitatea băncilor europene de a concura cu instituțiile financiare din SUA și China.

Basel III a fost introdus ca o reacție la criza financiară globală din 2007-2008, cu scopul de a întări reziliența băncilor la șocurile economice. Totuși, implementarea sa a fost însoțită de multiple provocări, în special legate de complexitatea regulilor și de divergențele între țări privind adoptarea acestor standarde.

Miniștrii de finanțe din Franța, Germania și Italia au trimis recent o scrisoare Comisiei Europene, cerând o „pauză de reglementare”, invocând nevoia de a pune mai mult accent pe competitivitatea băncilor europene. Argumentul principal este că un sistem bancar mai competitiv ar putea finanța mai eficient obiectivele economice strategice ale UE.

Riscuri potențiale: O nouă criză financiară?

Deși dorința de a stimula competitivitatea poate părea justificată, există critici care avertizează asupra riscurilor pe care le poate aduce o dereglementare excesivă. O relaxare a regulilor Basel III ar putea duce la o vulnerabilizare a sistemului bancar european, crescând riscul unei noi crize financiare. Așa cum a declarat un diplomat UE, reducerea standardelor ar putea aduce profituri pe termen scurt pentru acționari și managementul băncilor, dar, pe termen lung, „societatea va trebui să suporte consecințele și să repare situația.”

În ciuda presiunilor din partea Franței, Germaniei și Italiei, există și o rezistență semnificativă la aceste schimbări. Comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, a avertizat împotriva unor noi întârzieri în implementarea normelor Basel III, subliniind importanța unui sector bancar stabil și rezilient.

Intersecția dintre de-dolarizare și dereglementare: Care sunt implicațiile globale?

Deși de-dolarizarea și dereglementarea bancară în UE sunt procese distincte, ele împărtășesc un element comun: încercarea marilor puteri economice de a-și proteja și extinde influența globală într-o lume în continuă schimbare. SUA se confruntă cu o provocare semnificativă la statutul său de lider financiar global, în timp ce UE caută modalități de a rămâne competitivă pe o piață internațională din ce în ce mai fragmentată.

Pe termen scurt, dereglementarea bancară ar putea aduce beneficii economice, prin atragerea de noi investiții și stimularea creșterii economice. Însă, pe termen lung, relaxarea normelor de capital ar putea submina stabilitatea financiară globală, crescând riscul unei noi crize economice. De asemenea, tendința de de-dolarizare ar putea accelera o fragmentare a sistemului financiar global, în care multiple monede și centre economice concurează pentru influență.

Concluzie: O lume în tranziție financiară

Tendințele actuale indică o lume în tranziție, atât din perspectiva de-dolarizării, cât și a dereglementării bancare. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste fenomene și care vor fi implicațiile pe termen lung. Cert este că deciziile luate în SUA și UE vor avea consecințe profunde asupra arhitecturii economice globale, iar liderii economici trebuie să navigheze cu grijă pentru a evita destabilizarea sistemului financiar mondial.

Surse:

Dollar Dominance in the International Reserve System: An Update:
https://www.imf.org/en/Blogs/Articles/2024/06/11/dollar-dominance-in-the-international-reserve-system-an-update

EU’s three biggest countries push for bank deregulation – POLITICO:
https://www.politico.eu/article/france-germany-italy-push-bank-deregulation/

Trump’s vow of 100% tariffs on nations that snub the dollar is a lose-lose for China and U.S., economist says:
https://www.cnbc.com/2024/09/09/economist-calls-trumps-threat-to-tariff-countries-that-shun-the-dollar-a-lose-lose.html

Basel Framework: https://www.bis.org/basel_framework/

Trump threatens to punish de-dollarization: ‘I would not allow countries to go off the dollar’:
https://geopoliticaleconomy.com/2024/09/13/trump-threat-punish-dedollarization-dollar/

de dollarization: Are American Allies (the EU) joining BRICS move?:
https://youtu.be/nCA_Zmm2etI?list=TLGGku7HN7kNPH8wNjEwMjAyNA

https://www.eba.europa.eu/sites/default/files/2023-12/9dc534e8-8a3d-438f-88e3-bc86e623d99e/EBA%20Roadmap%20on%20strengthening%20the%20prudential%20framework_1.pdf