Asociaţia Cultivatorilor de Legume şi Centrul de Comunicare al Fermierilor din România au lansat un program prin care peste 200 de legumicultori din șase județe din sudul ţării vor intra în zona de retail cu legume şi fructe proaspete.
Mircea Bujor, Virgil Sivu, Florin Burcea şi Mircea Niţu sunt câţiva dintre cei 200 de fermieri din bazinele legumicole de renume precum Vidra, Izbiceni, Dracea, Nuci, Lunguleţu, Gheorghe Doja sau Măriuţa care vor furniza,în acest an, circa 10.000 de tone de fructe şi legume proaspete către magazinele Kaufland, Auchan, Cora sau Selgros.
Mircea Bujor cultivă roşii împreună cu familia
Mircea Bujor are 36 de ani şi împreună cu familia sa numeroasă, de 12 persoane, cultivă roşii pe o suprafaţă de 20 de hectare. Anual el produce 40 de tone de legume per hectar, iar în anii buni recolta se ridică la 60 de tone. El a început să cultive din 1991. „Am început cu un hectar şi în 2000 am început să mă extind prin achiziţia a încă 2 hectare de pământ“, îşi aminteşte Mircea Bujor. El a cumpărat pământ cu 3.000 de lei per hectar, iar astăzi a ajuns să deţină o suprafaţă de 20 de hectare în Dracea, judeţul Teleorman. Dacă din 1991 până în 2003 principalul lui client era fabrica de conserve din zonă, după ce aceasta s-a închis a trebui să se orienteze către alţi clienţi. Astăzi, fermierul este implicat în programul “Dor de gust“, al Asociaţia Cultivatorilor de Legume în care livrează circa 30% din producţia sa de legume către marile lanţuri de magazine din România. Aşadar, preţul la care comercializează roşiile este de 2,4 lei per kilogram.
Virgil Sivu duce mai departe afacerea familiei din inerţie
Virgil Sivu administrează în comuna Nuci din judeţul Ilfov o suprafaţă de 10 hectare, din care jumătate este proprietate privată şi restul este în arendă. Sivu susţine că această afacere este una de familie pe care a continuat-o din inerţie. „Am pornit de la o treime dintr-un hectar prin ’92-93 pe terenul moştenit de la părinţi. Dar o parte din teren era dobândită de mine, când s-a dat terenul pentru tineri. Şi de la un an la altul am crescut suprafaţa“, ne-a spus Sivu. Fermierul susţine că acum a ajuns să producă 60 de tone de pepeni/hectar din bostănărie, 70 de tone/hectar din varză şi 30 de tone/hectar din conopidă. Circa 35%-45% din această producţie se va duce acum către marile lanţuri de magazine. „Nu poţi să livrezi de unul singur legume către retaileri deoarece depinzi foarte mult de condiţiile meteorologice şi nu ai o liniaritate a vânzărilor. De aceea ai nevoie de un intermediar“, a subliniat Sivu. În acelaşi timp, fermierul din Nuci ne-a spus că productivitate din acest domeniu este haotică ceea ce duce la profituri mai mici în fiecare an.
Florin Burcea face agricultură de când se ştie
Florin Burcea, în vârstă de 33 de ani, exploatează împreună cu tatăl şi cei doi fraţi ai săi o suprafaţă de 30 de hectare pe care cultivă cartofi timpurii şi varză de toamnă. „Avem două recolte anual din care obţinem 35-40 de tone de cartofi timpurii/hectar şi 40 de tone de varză de toamnă/hectar“, ne-a explicat Burcea.Tânărul fermier explică că face agricultură de când se ştie, iar tatăl său a început această afacere cu 3 hectare şi acum a ajuns deţină 20 de hectare în proprietate privată şi 10 hectare în arendă. Pe viitor familia Burcea mai vrea să mai ia în arendă 40 de hectare, suprafaţă pe care va cultiva morcovi, vinete şi ardei. În ceea ce priveşte profitul acestei afaceri, Florin Burcea spune că „un agricultor ştie cât investeşte, dar nu ştie cât scoate dintr-un hectar de pământ“. El a mai adăugat că, în principiu, investeşte circa 10.000 de lei într-un hectar de cultură şi ajunge să obţină circa 20.000 de lei. Această afacere nu este foarte profitabilă, „dar ne ajută să supravieţuim, mai ales că altceva nu ştim să facem“, a mai spus Burcea.
Mircea Niţu are culturi de roşii, ardei şi gogoşari
Mircea Niţu, 31 de ani, deţine împreună cu unchiul său o suprafaţă de 5 hectare pe care a cultivat roşii, ardei şi gogoşari. Tânărul fermier spune că a încercat pe cont propriu să ajungă în retailul modern, dar când i-a pus în faţă un contract de 40 de pagini cu nişte condiţii pe care nu le putea îndeplini, atunci s-a lăsat păgubaş. Aşadar, varianta de intra în marile magazine din România prin intermediul unui program i-a surâs, de aceea a ales să facă parte din el.
