Anul agricol foarte bun aduce o creștere economică de 3% în trimestrul III, cum a fost anunțată de președintele Traian Băsescu (datele oficiale apar pe 15 noiembrie). În ciuda acestui rezultat pozitiv care conduce la șansele unei creșteri de 2% la nivelul lui 2011, cuvintele de ordine în lumea analiștilor economici rămâne prudență. “Majorarea se datorează în mare parte zonei agricole, dar volatilitatea cifrelor din acest sector demonstrează că aceste modificări sunt mai mult de formă decât de fond, economia fiind în continuare fragilă” apreciază Cătălina Molnar, senior analyst RBS România. Ceva mai pesimist, analistul economic Florin Cîțu, este de părere că din indicatorul de creștere economică din trimestrul trei ar trebui scoasă probabil contribuția agriculturii, care merge probabil spre 80%, pentru a putea fi folosit într-adevăr la creionarea unei politici fiscale, bugetare sau monetare. „Creșterea din Q3 este practic anulată de scăderea cererii externe, iar la finalul anului am putea avea o creștere economică sub 1%”, precizează Cîțu.
În trimestru patru așteptăm creșteri din industrie
Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank, spune că datorită producției agricole peste așteptări, în trimestrul trei am putea avea o creștere de 2,7%-2,8% față de aceeași perioadă a anului trecut și de 0,8%-0,9% față de trimestrul doi al anului în curs, fapt care ar putea modifica previziunile băncii de la creștere economică de 1,5% la 2% în 2011. Prognoza RBS Bank merge pe o creștere de 1,8% în acest an. “Diferențele de creștere trimestrială (între așteptările pieței și anunțul Președintelui) rezultă în principal din împărțirea diferită a producției agricole pe trimestre (INS înregistrează producția agricolă cu întârziere și, dacă grosul ei intră în calculul PIB în T3, creșterea trimestrială va fi mai mare în T3). Ne menținem progrnoza de 1.8% pentru 2011, chiar dacă suntem ușor mai optimisti decât restul pieței și decât prognoza oficială. Anticipăm că și celelalte ramuri mari ale economiei vor avea o contribuție pozitivă la dinamica PIB în semestru doi 2011. Industria, motorul creșterii economice în semestrul I al anului, a încetinit semnificativ ca urmare a creșterii mai lente a comenzilor externe, dar va înregistra, probabil, o creștere (+3% în semestrul doi 2011 fata de semestrul doi 2010; valoarea adaugată în industrie a fost cu 7.3% mai mare în semestrul unu 2011 decât în semestrul unu 2010)”, a declarat Dan Bucșa, economist șef Unicredit Țiriac Bank.
2012: Primul semestru recesiune, semestrul doi revenire pe creștere
Decizia Greciei de a organiza referendum a dat peste cap întreaga ordine mondială. În afara prăbușirii burselor, analiștii economici au început revizuirea oricărei prognoze economice atât la nivel intern cât și la nivel internațional. “Perspectiva economică în Europa și deci și în România s/a deteriorat semnificativ. Așa cum aveam anunțat până acum în prognozele oficiale o creștere economică de 3,5% – 4% este un indicator total nerealist. Prognoza Raiffeisen merge pe un 1,8% creștere economică în 2011”, spune Ionuț Dumitru, neuitând să precizeze că un deficit bugetar de sub 3% înseamnă o politică fiscală restrictivă și o creștere economică mai mică. Dan Bucșa precizează că reducerea creșterii economice de anul viitor de 2,1% a luat în calcul deocamdată doar dezinvestiția de la Jucu. “Dacă prognoza privind evoluția economiei în Zona Euro se va înrăutăți, contribuția industriei la creșterea PIB în 2012 se va reduce. Noi luasem în calcul inițial depășirea țintei de deficit de 3% în 2012, dar acum credem că un deficit mai mare nu va putea fi finanțat. Ca urmare, impactul așteptat al consumului public și al consumului privat (prin mărirea salariilor și pensiilor) ar putea fi și el redus”, precizează Bucșa. Cătălina Molnar precizează la rândul său că RBS redusese oricum prognoza de creștere a PIB de anul viitor de la 2,8% la 2%, dar aceste prognoze au fost făcute în condițiile în care nu era prevăzută recesiune în zona euro.  “Dar în condiții de recesiune în UE putem avea și creștere economică de 1% din PIB”, spune Molnar. Florin Cîțu este destul de tranșant: creștere economică sub 1%, primul și poate chiar și al doilea trimestru din anul viitor vom fi pe negativ, urmând ca un eventual puseu pozitiv să se producă în trimestrele trei și patru anul viitor. “Dacă după vizita FMI vom avea austeritate bugetară, atunci vom avea și recesiune economică în prima parte a anului viitor”, spune Cîțu.