Evoluţia sectoarelor economice cotate la Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat schimbări semnificative faţă de anii trecuţi. Cea mai importantă vine din zona industriei, care a fost multă vreme cenuşăreasa economiei. În 2006, şase din primele zece companii ale clasamentului „Strategic Performance Analysis“, realizat în exclusivitate pentru Capital de filiala din România a societăţii austriece de consultanţă Contrast Management Consulting, sunt din industrie. Integrarea în grupuri importante la nivel mondial a făcut din multe fabrici româneşti modele de afaceri, după ce în urmă cu câţiva ani, când statul era acţionar majoritar, se chinuiau să supravieţuiască pe piaţă. Sectoarele financiar, farmaceutic şi energetic au rămas la fel de atractive, în timp ce sectorul chimic îşi caută în continuare ritmul.
Realizatorii studiului
Contrast Management Consulting Bucureşti, compania care a realizat, în exclusivitate pentru Capital, studiul „Strategic Performance Analysis 2006“, este filiala liderului pieţei austriece de consultanţă în management, specializată în strategie, organizare şi controlling. Contrast are peste 90 de angajaţi şi este partener consultant al mai multor societăţi cotate la Bursa din Viena, precum şi al unor companii necotate. Are, de asemenea, o colaborare ştiinţifică cu Institutul Austriac de Controlling şi cu Universitatea de Economie şi Afaceri din Viena.
Pe piaţa Europei Centrale şi de Est activează din anul 1992, iar în prezent are sucursale la Budapesta, Bucureşti şi Praga. De asemenea, desfăşoară activităţi de consultanţă în management şi training în Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Contrast Management Consulting realizează de nouă ani studiul „Shareholder Value Analysis“, pentru companiile cotate la Bursa de Valori de la Viena. În Austria, studiul este efectuat în colaborare cu revista Format, una dintre cele mai renumite publicaţii din domeniul politico-economic din această ţară. Studiul realizat în colaborare cu Capital, în premieră pentru România, este conceput în acelaşi mod ca şi cel din Austria, luând în calcul aceiaşi indicatori şi aceeaşi regulă de evaluare. În afară de Austria şi România, studiul este realizat şi pentru alte ţări din Europa Centrală şi de Est.
În energie, scumpirile nu aduc doar profituri
IMPREVIZIBIL Domeniul energetic a fost unul dintre cele mai agitate în 2006, iar acest lucru şi-a pus amprenta şi asupra cotaţiilor bursiere. Factorii de influenţă au fost atât conjunctura internaţională, cât şi instabilitatea politică internă.
În 2006, „clasicele“ Petrom şi Rompetrol Rafinare au intrat într-un con de umbră, lucru demonstrat şi de randamentele scăzute ale acţiunilor. „La nivel mondial, creşterea cererii de petrol, generată de boomul economic din China şi din alte pieţe emergente, precum şi presiunea asupra ofertei, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, au contribuit din nou la mărirea preţului“, spune Vasile Luţai, manager Contrast Management Consulting. Avantajul a fost de partea Petrom, care înglobează toate etapele prin care trece „aurul negru“: extracţie, prelucrare, distribuţie şi, în final, vânzarea produselor finite. Rompetrol Rafinare, care doar prelucrează petrolul, cumpărat la preţuri ridicate, a avut dificultăţi evidente. Dacă avem în vedere rezultatele economice, putem spune că Petrom este în grafic, toţi indicatorii fiind pe creştere.
Rompetrol Rafinare, pe de altă parte, a avut un an dificil, cu pierderi în activitatea de exploatare şi cu o scădere importantă a cursului acţiunilor. Din punct de vedere strategic, ambele companii petroliere văd extinderea în afara ţării ca fiind crucială pentru dezvoltarea viitoare, însă strategiile lor sunt diferite. Petrom se orientează către Marea Caspică, Rusia şi Balcani, corelându-se cu politica de expansiune a grupului OMV, în timp ce Rompetrol vizează pieţe occidentale, ca Franţa şi Spania. Pe segmentul energiei electrice, evenimentele care au influenţat anul trecut piaţa sunt creşterea consumului, introducerea unei noi metodologii de calcul al tarifelor şi amânarea procesului de privatizare în energie.
În ceea ce priveşte situaţia Transelectrica, faptul că 67% din energia electrică consumată în România trece prin reţeaua acestei companii, iar tariful reglementat asigură o marjă de profitabilitate a avut o importanţă destul de mare. Există însă şi câteva ameninţări pentru rezultatele viitoare ale Transelectrica: profitabilitatea ridicată a fost susţinută, până acum, şi de o perioadă de amortizare a mijloacelor fixe mai lungă decât a companiilor similare din UE, iar aproximativ 70% din liniile de transport al energiei electrice au ajuns la capătul duratei de viaţă de 40 de ani.
Concurenţa dură cerne jucătorii pieţei bancare
COMPROMIS Chiar dacă au rămas printre cele mai atractive companii de la Bursa de Valori, cele trei bănci cotate au fost nevoite să sacrifice o parte din profit şi din creşterea bursieră, în încercarea de a-şi păstra sau mări cota de piaţă.
Importanţa crescută pe care băncile au acordat-o în 2006 extinderii se poate vedea cel mai bine urmărind indicatorul mediu de creştere, de 34,9%, cel mai mare dintre toate sectoarele de la Bursă. Cel mai bine a stat la acest capitol Banca Transilvania, cu un indicator combinat de creştere de 40%, obţinut ca urmare a unei politici agresive pentru extinderea reţelei de sucursale. Un aspect extrem de important este că toate cele trei bănci au atât rentabilitate ridicată (rentabilitatea capitalului propriu a fost în 2006 de 36% la BRD, 23% la Banca Transilvania şi 14% la Carpatica), cât şi indicatori de creştere pozitivi, fiind creatori de valoare pentru acţionari.
Perspectivele de dezvoltare ale sectorului bancar sunt foarte bune. Băncile se vor număra printre principalii beneficiari ai creşterii economice. Aceasta, însoţită de creşterea nivelului de trai al populaţiei, se va concretiza în credite mai mari, în special pe segmentul de retail şi IMM. Intrarea fondurilor europene va da şi ea un impuls pozitiv dezvoltării creditării pe zona corporativă, cofinanţarea urmând să fie realizată în mare parte din împrumuturi bancare. La toate acestea se adaugă, ca şi până acum, gradul încă redus de bancarizare, mai ales în zonele rurale. Dacă dezvoltarea sectorului bancar este aproape o certitudine, concurenţa în creştere va face ca nu toate băncile să se înscrie în tendinţa pieţei.
„Având în vedere trendul descendent al dobânzilor, un factor care va face diferenţa va fi orientarea către domenii cu valoare adăugată mai mare (asset management, private banking, pachete complexe de produse şi servicii)“, spune Remus Laeş, manager Contrast Management Consulting.
La Bursă, un avantaj important ar putea fi, în cazul Băncii Transilvania şi al Băncii Carpatica, statutul de posibile achiziţii. De altfel, după privatizarea BCR şi amânarea privatizării CEC, BT a rămas singura candidată pentru o preluare, dintre băncile cu o masă critică mai importantă.
Apar diferenţele şi între SIF-uri
REORIENTARE După mulţi ani în care au obţinut profit din dividendele de la bănci şi din vânzarea unora dintre participaţii, SIF-urile au fost nevoite să îşi remodeleze strategiile. Restructurarea portofoliilor va face diferenţa în viitor.
Cea mai importantă tendinţă care s-a observat în 2006 în legătură cu SIF-urile este scăderea semnificativă a randamentelor acţiunilor la Bursă. Indicele sectorial BET-FI a crescut cu doar 32,4%, după ce doi ani la rând aprecierile fuseseră mai mari de 100%. Anul trecut a fost totodată şi primul în care s-a putut remarca o schimbare ceva mai serioasă din punctul de vedere al strategiei SIF-urilor. Conducerile acestora au conştientizat faptul că valoarea SIF-urilor este determinată în primul rând de companiile pe care le deţin, şi majoritatea au făcut paşi importanţi către restructurarea portofoliului. Un exemplu este SIF Banat – Crişana, care a rămas la finalul lui 2006 cu doar 436 din cele 918 pachete de acţiuni pe care le deţinea la începutul anului, renunţând la majoritatea participaţiilor neprofitabile.
În cazul SIF Banat – Crişana, SIF Transilvania şi SIF Muntenia, diferenţa de abordare strategică s-a concretizat şi prin decizia de a lua în calcul alte pieţe de capital pentru posibile investiţii.
Rezultatele financiare au arătat creşteri semnificative ale profitului brut pentru patru dintre cele cinci societăţi de investiţii, între 46% (SIF Transilvania) şi 67% (SIF Banat – Crişana), însă de multe ori acestea au avut la bază o singură tranzacţie. Este, de exemplu, cazul SIF Muntenia, al cărei profit pe 2006 provine în mare parte din vânzarea a 12% din Sicomed către Zentiva, la începutul anului.
Singura SIF care nu a urmat tendinţa celorlalte, având un profit în scădere cu 1%, este SIF Moldova, care a compensat însă acest fapt cu o îmbunătăţire semnificativă a capitalului propriu, aceasta ajungând la 18%. De asemenea, compania a înregistrat şi o creştere combinată a venitului şi a activelor fixe.
Un ochi al industriei râde, altul plânge
REVIRIMENT După mulţi ani în care industria românească a fost la pământ, o parte începe, încet-încet, să îşi revină. Acest lucru se vede şi la Bursă, unde multe dintre companiile din domeniu au devenit printre cele mai atractive de pe piaţă.
Sectorul industrial este cel mai bine reprezentat şi, totodată, cel mai neuniform, de la Bursă. În clasamentul Contrast Management Consulting, primul loc este ocupat, la egalitate, de două companii din industrie, iar şase dintre primele zece clasate vin din acelaşi sector. Pe de altă parte, foarte multe societăţi din domeniu sunt în situaţii extrem de dificile. Cele trei mari subsectoare în care se împarte sectorul industrial sunt maşini şi echipamente, metalurgic şi aeronautic. Deşi au existat oportunităţi importante de dezvoltare pentru toate aceste domenii, nu toate companiile au reuşit să le valorifice la fel de bine. Companii precum Compa Sibiu, Altur, UAMT Oradea sau Electroprecizia, deşi s-au bucurat de avantajul de a fi într-un domeniu de activitate cu o cerere ridicată pe piaţă, nu au reuşit să creeze valoare durabilă pentru acţionari, cel mai probabil ca rezultat al unor deficienţe în ceea ce priveşte managementul financiar şi operaţional.
Un alt caz nefericit din domeniul construcţiilor de maşini şi echipamente este VAE Apcarom, dependenţa prea mare de CFR făcând ca rezultatele firmei să se deterioreze faţă de anii precedenţi.
Printre exemplele pozitive se numără Electromagnetica, a cărei strategie a fost de a se reorienta către domenii noi de activitate, în încercarea de a contracara efectele scăderii pieţei de telefonie fixă, către care se îndreptau circa 70% din produse. Oportunităţi pe care le-a găsit, prin pătrunderea pe segmentul componentelor auto, investiţii în imobiliare şi pe piaţa de capital, şi de curând şi pe piaţa energetică, după ce a achiziţionat zece microhidrocentrale. Companiile din metalurgie se numără printre cei mai importanţi beneficiari ai creşterilor înregistrate în ultimii ani în sectoarele auto şi de construcţii.
„Barierele de intrare ridicate fac ca industria metalurgică românească să fie foarte bine consolidată. Primele cinci companii din domeniu înregistrează 65% din veniturile totale, şi toate sunt integrate în structurile unor companii importante la nivel mondial“, spune Remus Laeş, manager Contrast Management Consulting. Apartenenţa la grupuri internaţionale a înlesnit şi accesul companiilor metalurgice româneşti pe pieţele internaţionale, mai mult de 50% din producţie fiind exportată în 2006.
Investiţiile de mediu vor decide profitul sau pierderea
Pe de altă parte, creşterea preţului utilităţilor a ridicat probleme pentru majoritatea companiilor din domeniu, recunoscute ca fiind printre cei mai mari consumatori de energie electrică din economie.
O altă problemă, valabilă pentru aproape toată industria românească, este alinierea la normele de mediu impuse de statutul de ţară membră a Uniunii Europene. „Managementul mediului şi alinierea la standardele europene prezintă o provocare specifică a următoarei perioade, care în unele cazuri poate influenţa în mod determinant rezultatele companiilor din sectorul industrial“, explică Remus Laeş, manager Contrast Management Consulting. Industria aeronautică a avut şi ea un an 2006 foarte bun şi este de aşteptat ca şi perioada următoare să fie asemănătoare.
Comenzile au crescut faţă de perioadele anterioare, atât în ceea ce priveşte aviaţia civilă, cât şi cea militară. În afară de conjunctura pozitivă, fiecare dintre companiile din acest domeniu a reuşit să îşi consolideze poziţia pe piaţă, prin parteneriate strategice şi prin încheierea unor contracte pe termen lung. „IAR Braşov a stabilit parteneriate atât cu companii internaţionale, ca Eurocopter, cât şi cu Ministerul Apărării din România, iar faptul că majoritatea colaborărilor sunt pe termen lung dau o stabilitate mai mare companiei“, adaugă Vasile Luţai, manager Contrast Management Consulting. Perspectiva privatizării a făcut ca acţiunile IAR să fie printre cele mai atractive de la Rasdaq, randamentul anual al acestora fiind de 498%. Turbomecanica a reuşit să atragă clienţi de prestigiu, printre care General Electric şi Rolls Royce. Pentru a asigura competitivitatea preţurilor, au fost făcute eforturi de reducere a costurilor operaţionale, concretizate prin introducerea programului Six Sigma, finalizat în 2005. Negocierile de preluare derulate cu holdingul american United Technologies au influenţat şi ele preţul acţiunilor la Bursă.
Sectorul chimic nu a intrat încă în UE
NECORELARE La nivel european, sectorul chimic a cunoscut o perioadă bună de-a lungul anului 2006, datorată creşterii cererii globale. În România însă, evoluţia companiilor din chimie a fost diametral opusă, unele dintre ele ajungând aproape de faliment.
Evoluţia bună din chimie la nivel european poate fi observată şi din faptul că ratingul Coface pentru companiile europene active în sectorul chimic a fost îmbunătăţit de la B+ la A-. În ciuda creşterii oportunităţilor în acest domeniu, companiile româneşti au avut un an destul de prost. Unul dintre motive este portofoliul restrâns de activităţi, care are ca urmare o vulnerabilitate ridicată a acestor societăţi în faţa evenimentelor cu impact negativ asupra sectorului. Cele mai mari ameninţări au fost însă, şi vor rămâne şi pe viitor, preţul materiilor prime şi alinierea la standardele europene de mediu. Creşterea preţului gazelor naturale a adus aproape de faliment producătorii de îngrăşăminte ca Azomureş şi Amonil, mai ales în condiţiile în care cererea din agricultură este foarte slabă.
Materiile prime şi mediul, sperietori pentru manageri
Rezultatele creşterilor de preţ la materia primă au fost sesizate şi de investitori, randamentul acţiunilor Amonil şi Azomureş fiind de -30%, respectiv -40%. De asemenea, în cazul Oltchim, acest factor a dus la o scădere a profitului net cu 50% şi la o rentabilitate reală a capitalului negativă. Investiţiile de mediu nu sunt nici ele de neglijat, puţine dintre companiile din domeniu desfăşurându-şi activitatea în conformitate cu normele europene. Exemplul recent al rafinăriei Arpechim va da cu siguranţă de gândit companiilor din domeniul chimic.
Policolor, unul dintre cei mai mari producători autohtoni de vopsele, a reuşit să treacă mai uşor peste aceste probleme, datorită creşterii puternice din domeniul construcţiilor, aceasta asigurându-i comenzi importante.
„Pentru a trece peste ameninţările existente şi a profita de oportunităţile de pe piaţa internaţională este necesar ca societăţile din domeniul chimic să ia măsuri prompte de restructurare, pentru a putea anticipa şi reduce riscurile“, afirmă Remus Laeş, manager Contrast Management Consulting.
Oltchim a făcut un prim pas, însă mai mult la nivel declarativ. Compania din Râmnicu-Vâlcea şi-a anunţat intenţia de a înstrăina diviziile care nu reprezintă domeniul principal de activitate şi de a-şi reduce dependenţa faţă de furnizori, în acest sens intenţionând să cumpere de la Petrom o parte din Arpechim Piteşti.
Domenii cheie, discrete la Bursă
REPREZENTARE SLABĂ Nu toate sectoarele importante ale economiei sunt prezente la Bursă, iar unele au cotată doar câte o companie mai mare. Este cazul construcţiilor şi al retailului, două dintre motoarele creşterii economice din ultimii ani.
Aproape toţi oamenii de afaceri cu dare de mână din România investesc, măcar o parte din bani, în imobiliare. Şi nu numai ei. De curând, fondul de investiţii Immoeast a atras de la Bursă trei miliarde de euro, din care aproximativ 20% vor veni către România. Motivele sunt deja arhicunoscute: insuficienţa fondului locativ şi calitatea precară a acestuia, expansiunea creditului imobiliar, creşterea nivelului de trai. Printre cei care beneficiază de aceste avantaje se numără, în primul rând, dezvoltatorii imobiliari. Iar Impact, cel mai mare dezvoltator din România şi, în acelaşi timp, singurul cotat la Bursa de Valori nu putea să facă excepţie. Reevaluarea activelor companiei şi vânzarea primei clădiri de birouri, Construdava, au contribuit la o creştere cu 75% a profitului, iar cotaţia acţiunilor la Bursă a crescut şi ea cu 63%.
Portofoliul de proiecte viitoare este aliniat la tendinţa pieţei, pe segmentul de locuinţe Impact începând să construiască şi apartamente. Un alt sector mai slab reprezentat la Bursă este cel al retailului. Pe segmentul de electronice şi IT, după boomul din perioada 2003-2005, s-a ajuns la o oarecare saturaţie pe piaţă. Flamingo, singura companie mai importantă din domeniu cotată la Bursă, nu a reuşit performanţe financiare prea bune, chiar dacă a rămas lider de piaţă pe segmentul de IT, pentru al patrulea an consecutiv.
2006 a fost anul în care a avut loc integrarea în grup a noului venit, Flanco, iar acest lucru s-a văzut în rezultatele financiare mai slabe decât în alte perioade. Vânzările au scăzut cu 6% faţă de 2005, compania a înregistrat pierderi, iar randamentul acţiunilor la Bursă a fost negativ. Perioada următoare va reprezenta un „moment al adevărului“, când se va observa dacă proiectul fuziunii cu Flanco a fost inspirat şi dacă a fost implementat corect sau nu.
Domeniul farmaceutic aşteaptă pretendenţi
FINANŢARE Fondurile mai mari de la buget alocate anul trecut pentru sănătate s-au combinat de minune cu nevoia de medicamente a unui popor bolnav, rezultatul ajungând în buzunarele companiilor din domeniul farmaceutic.
Creşterea sectorului farmaceutic din România a fost de două ori mai mare decât cea la nivel mondial: 15% faţă de doar 7%. Printre motive, în afară de fondurile bugetare suplimentare, se numără şi politica de expansiune a companiilor din domeniu, în condiţiile în care piaţa este puternic fragmentată, iar concurenţa extrem de mare.
Lipsa concentrării rămâne, de altfel, unul dintre motivele pentru care acţiunile companiilor farmaceutice sunt foarte atrăgătoare pentru investitorii de la Bursă. În afară de Sicomed, cumpărată în 2005 de Zentiva, atât Antibiotice, cât şi Biofarm datorează o bună parte din creşterea valorii de piaţă posibilităţii de a fi cumpărate, prima în urma privatizării, iar cea de-a doua, având în vedere că nu are în prezent un acţionar majoritar.
Rezultatele obţinute în 2006 arată că toate cele trei companii din domeniu cotate la BVB au reuşit să beneficieze de circumstanţele pozitive. Profitul net a cunoscut o creştere destul de consistentă pentru toate trei, iar randamentele acţiunilor au ajuns până la 78%, în cazul Antibiotice, şi 69%, la Biofarm. În ceea ce priveşte Zentiva, mărirea cu 44% a profitului a fost umbrită de un indicator de creştere negativ, din cauza vânzării unor terenuri.
Pentru producătorii de medicamente listaţi la Bursă, oportunităţile mari sunt contrabalansate însă de riscuri pe măsură. Cele financiare sunt printre cele mai importante. Lichiditatea companiilor are în continuare de suferit de pe urma întârzierii rambursărilor datorate de stat pentru reţetele compensate. Fenomenul este în scădere, însă sistemul asigurărilor de sănătate de stat rămâne într-o situaţie foarte proastă, aşa că riscurile se menţin ridicate.
Un alt risc derivă din frecventele schimbări legislative. Sectorul farmaceutic este în mare măsură reglementat, iar instabilitatea legislativă nu poate decât să îl afecteze.
Strategiile companiilor farmaceutice s-au adaptat la realităţile momentului. De exemplu, având în vedere tendinţa politicilor guvernamentale de a susţine medicamentele generice şi costurile scăzute asociate acestora, producătorii şi-au orientat strategia către această categorie, fapt ce le-a îmbunătăţit rezultatele financiare.
