Guvernul a promis o multitudine de programe după modelul „Primei Case”, dar a reuşit să lanseze numai unul, Primul Siloz. Chiar şi cele două existente se dovedesc ineficiente.
Mai întâi a fost „Prima Casă”. Apoi a apărut şi „Primul Siloz”. Trebuia să mai apară „Primul Adăpost”, „Primul Tractor”, „Primul Frigider” sau „Primul Termopan”, dar acestea au rămas în stadiul de proiect. Aceasta mai ales că nici cele două lansate nu se dovedesc programe de succes.
„Prima Casă” a folosit doar o treime din bani
În cazul „Primei Case”, demarat în iulie, programul presupune garanţii de stat de 1 miliard de euro, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), pentru creditele ipotecare acordate de bănci la cumpărarea primei locuinţe de către persoanele fizice. Până acum, din miliardul de euro alocat, s-a utilizat doar o treime, adică 320 milioane euro. „Pentru cele 7.600 de dosare depuse, Fondul alocă 320 de milioane euro, iar asta înseamnă că în trei luni şi jumătate de la demararea programului Prima Casă am acordat 32% din plafonul de garantare”, a declarat preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet.
Prezentat iniţial ca un program destinat deblocării pieţei imobiliare şi relansării sectorului de construcţii, Prima Casă nu se arată eficient pentru scopul propus. „Ponderea caselor construite după 2008, vândute prin programul Prima Casa, este de 28%, iar cea a locuinţelor construite de la zero, cu finanţare obţinută prin acelaşi program, este de aproape 5%”, a declarat premierul în exerciţiu Emil Boc.
Refuzat de bănci, „Primul Siloz” încearcă prin CEC
„Primul Siloz”, prin care fermierii pot să garanteze cu producţia de grâu creditele bancare, are şi mai puţin succes. Pentru că agricultorii nu reuşeau să valorifice la bănci certificatele dobândite în urma depozitării cerealelor, Fondul de Garantare a Creditului Rural a semnat cu CEC un protocol de colaborare. În acest fel, se speră ca producătorii agricoli să obţină credite bancare mai uşor şi în condiţii avantajoase.
„Părţile doresc să se implice în finanţarea producţiei agricole şi apreciază certificatele de depozit pentru seminţele de consum drept o variantă acceptabilă de garantare pentru creditarea producătorilor. De asemenea, consideră deosebit de importantă funcţionarea unei pieţe lichide a certificatelor de depozit pentru valorificarea garanţiilor”, potrivit conducerii CEC.
Programul „Primul Siloz” oferă agricultorilor posibilitatea de a depozita grâu sau alte cereale în silozuri licenţiate, pentru care primesc un certificat de depozit, asigurat de FGCR. Pe baza certificatului, agricultorii pot beneficia de un împrumut bancar garantat de stat şi pot să efectueze lucrările de toamnă cu creditele obţinute.
Disponibilităţile financiare ale schemei de garantare a certificatelor de depozit sunt constituite din suma de 42 de milioane de lei, alocată de la bugetul de stat, prin capitalizarea Fondului.
Producţia de grâu a României este de aproximativ cinci milioane de tone, dar potrivit autorităţilor depozitele care pot fi utilizate pentru stocarea cerealelor în România au o capacitate totală de circa zece milioane de tone, iar dintre acestea vor fi autorizate prin programul „Primul Siloz” unităţi cu o capacitate de circa şase milioane de tone.
Pentru „Primul Tractor” sunt necesari bani mai mulţi
Un alt program care s-a dorit a veni în sprijinul agricultorilor care doresc să achiziţioneze utilaje noi este cel privind înnoirea parcului de tractoare. Problema este că suma oferită de autorităţi pentru casarea vechiturii-17.000 de lei, este prea mică, spun atât agricultorii, cât şi producătorii de tractoare.
Guvernul a introdus în proiectul de lege privind măsurile de susţinere a mediului de afaceri şi prevederea referitoare la reînnoirea parcului de tractoare. Legea abia a intrat în vigoare şi rămâne de văzut dacă agricultorii vor dori să se înscrie în program.
De altfel, s-au stabilit condiţii care par nesatisfăcătoare atât din punctul de vedere al fermierului, cât şi din cel al producătorilor de tractoare. Cuantumul primei de casare a fost stabilit la cel mult 17.000 lei, fără ca acesta să depăşească, pentru persoana fizică, 50% din preţul de achiziţie al tractorului nou sau al maşini agricole autopropulsate noi, iar pentru persoana juridică 40% din preţul de achiziţie fără T.V.A.
„Dacă tot vrei să scoţi din circuit vechituri, trebuie să te gândeşti bine când faci un program. Cu o sumă de nimic oferită în schimbul unui tractor nu se va reface parcul auto. Dacă prevedeau măcar să se poată da mai multe tractoare uzate pentru a cumpăra unul nou, oamenii aveau posibilitatea chiar să se asocieze şi să schiziţioneze împreună un utilaj”, a spus pentru capital.ro deputatul PSD Culiţă Tărâţă, cel care administrează Insula Mare a Brăilei. El a arătat că pentru a face o agricultură performantă, un fermier trebuie să cumpere un tractor puternic şi performant, iar acesta, dacă are 300 CP, costă în jur de 120.000 euro.
Calculatorul revine doar elevilor muritori de foame
Poate cel mai vechi program de acest fel este cel introdus încă din 2004 şi viza acordarea de calculatoare elevilor şi studenţilor cu venituri reduse. Astfel, potrivit legii, elevii şi studenţii în vârstă de până la 26 ani, cu un venit brut pe membru de familie de 150 lei pot beneficia de un calculator în cadrul programului „EURO 200”. În practică, elevul primeşte un cupon de 200 euro pe care îl poate utilize la orice magazin de comercializare a calculatoarelor.
În perioada 2004-2009 au beneficiat de acest program aproape 180.000 de elevi şi studenţi, din care 24.658 numai anul acesta, iar venitul maxim brut lunar pe membru de familie pentru care s-a acordat ajutorul financiar a fost de 14.91 RON. Dacă anul trecut venitul maxim pentru care a fost acordat acest ajutor a fost de 62 lei, anul acesta nivelul a revenit la cel din 2004 (10,5 lei).
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educaţiei, jumătate din cei care au primit un calculator au un venit zero pentru că la stabilirea venitului brut lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent, realizate de membrii familiei în luna precedentă depunerii cererii, cu excepţia alocaţiei de stat, alocaţiei suplimentare pentru familiile cu mulţi copii, burselor de studii şi burselor sociale.
Frigiderul rămâne în aşteptare
După apariţia „Primei Case”, producătorii şi comercianţii de electrocasnice s-au gândit că programul ar trebui extins şi la bunurile necesare utilării locuinţei, respectiv mobilă şi produse electrocasnice. Problema este că încă nu s-a concretizat nimic în acest sens, una dintre propuneri fiind ca fondurile pentru utilarea casei să fie incluse în cele 60.000 de euro garantate de stat pentru achiziţia locuinţei.
Comercianţii de electrocasnice au încercat anii trecuţi varianta înnoirii aparatelor casnice. La un moment dat a fost chiar şi o propunere guvernamentală în acest sens, astfel încât românii care ar dori să-şi schimbe aparatele casnice cu un consum ridicat de electricitate cu unele mai eficiente energetic să primească de la stat 50 de euro pentru fiecare aparat nou achiziţionat.
Termopanul poate veni la pachet cu reabilitarea termică
După demararea programului de reabilitare termică a locuinţelor, producătorii de termopane s-au gândit că ar fi util un program destinat achiziţionării de astfel de produse în condiţii avantajoase.
Astfel, producătorii de termopane au venit cu o propunere pentru autorităţi în vederea stimulării programului de reabilitare termică, un program intitulat „Fereastra Veche”. „Scăderea de 45% a industriei tâmplăriei termoizolante a fost cauzată nu numai de criză, ci şi de Executiv, care a mediatizat intens programul de reabilitare şi nu a făcut nimic”, a declarat Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă.
În program ar urma să intre toţi producătorii de profil din România, care să fie stimulaţi de stat.
Anul acesta doar 35.000 de locuinţe vor avea lucrările de reabilitare termică finalizate până la sfârşitul acestui an.
