Scenariu ideal: asiguratul merge la consult, iar medicul îi prescrie tratamentul cu ajutorul unui soft securizat, care ar trebui să îl atenționeze în caz de orice eroare. Rețeta este apoi publicată pe internet, iar pacientul primește o foaie cu un cod de bare, care va fi scanat ulterior la farmacie. De la dorință la realitate este însă distanță destul de mare. În pragul apariției primelor rețete electronice, beneficiarii sunt nepregătiți și neîncrezători în funcționarea acestui instrument care, alături de cardul de asigurat, ar trebui să prevină fraudele din sistem, evaluate de CNAS la 300 de milioane de euro din bugetul total de circa cinci miliarde de euro.
Principala teamă a beneficiarilor este că reţeta şi cardul vor prelua erorile Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), a cărui prăbușire a cauzat paralizarea pentru două zile a activității CNAS, la începutul anului trecut.
Fără erori costisitoare
În lipsa unor rigori pentru medici, s-ar putea ca singurul beneficiu al rețetei electronice să fie acela că se scapă de hârtii și ștampile. „Dacă ar exista niște protocoale terapeutice pe baza cărora să se prescrie rețetele, sigur s-ar face o economie substanțială. La ora actua­lă, se prescriu multe medicamente de nișă, scumpe“, spune economistul Şte­­fan Petre, de la Spitalul „Carol Davila“, din Bucureşti.
Curtea de Conturi a descoperit că CNAS a decontat, în 2010, medicamente de aproape un milion de euro, prescrise pe numele unor persoane decedate. „O astfel de situație nu va mai fi permisă de noul sistem. Farmaciștii nu vor mai putea fi acuzați că eliberează medicamente mai scumpe în locul celor ieftine, prescrise de medici“, spune Clara Po­pescu, vicepreședinta Colegiului Far­ma­ciș­tilor Români. Medicii nu sunt atât de optimiști în legătură cu noul sistem, pe care îl clasifică ca fiind o intervenție „brutală“ în activitatea lor.
„Pacientul nu va beneficia de tratament individualizat, ci de unul construit pe criterii statistice“, spune Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România. Într-adevăr, medicii vor avea acces la baze de date complexe cu medicamente şi substanţe, din care îşi vor putea selecta recomandările în funcţie de diagnostic.
„Sistemul dă medicului posibilitatea de a valida recomandările sistemului, în raport cu mai mulţi indicatori farmaceutici“, spune Gabriel Voicilă, country manager enterprise services al HP România, firma care a realizat acest soft pentru suma de 10,3 milioane de euro, bani obținuți de CNAS din fonduri europene.
Cardul obligă medicii la cheltuieli
Următorul pas pentru reducerea poverii birocratice și a fraudei din sistemul sanitar este apariția cardului național de sănătate, pentru care statul va plăti 25 de milioane de euro, din fonduri europene, companiilor HP România și Novensys. Cardul va fi distribuit cetățenilor începând cu luna august, iar Imprimeria Naţională va produce câte un milion de exemplare lunar.
Tot istoricul medical al pacientului va fi înregistrat de medicii de familie pe acest card, însă aceștia nu sunt foarte încântați de perspectivă, pentru că legea prevede ca ei să își cumpere singuri cititoarele, care costă circa 3.000 de lei. Totodată, ei trebuie să își asigure în cabinet internet cu bandă largă, lucru care ar ridica cheltuiala lunară pentru întreținerea rețelei la circa 900 de lei lunar.
„Eu am contract de prestări servicii cu CNAS, nu de prestări IT, dacă vor să editez și cardurile de sănătate, să îmi facă contract distinct sau să angajeze un operator specializat“, spune Rodica Tănăsescu, președinta Societății Naționale de Medicină a Familiei (SNMF). Pentru că ține legătura cu medicii din teritoriu, aceasta este în măsură să afirme că în satele din România, internetul cu bandă largă lipsește cu desăvârșire, caz în care medicii vor fi în imposibilitate de a edita rețetele. Mai mult, România este pe ultimul loc în UE în toate statisticile referitoare la accesul tehnologiei în practica medicală, conform indicativelor e-Health.
Pentru că bazele de date nu comunică, acelaşi pacient transferat de la un oraş la altul beneficiază de aceleaşi servicii, lucru care umflă cheltuielile. Dr. ec. Ştefan Petre, Spitalul „Carol Davila“.