În primele opt luni ale acestui an, companiile de telefonie mobilă şi alte utilităţi au scos la vânzare cel mai mare volum de creanţe negarantate, potrivit Debt Collection Agency (DCA), companie aflată în top 5 cei mai mari cumpărători și colectori de creanțe din România.
Volumul de creanțe negarantate pus la vânzare de companiile din aceste domenii reprezintă circa 75% din total, versus 45% în ianuarie-august 2017. Valoarea acestui tip de portofolii a crescut cu 10% in 2018, față de ianuarie – august 2017.
Pe locul doi ca volum de creanțe negarantate disponibile spre vânzare, la distanță mare față de sectorul utilităților, au fost creanțele venite de la instituțiile financiare nebancare, deși acestea au înregistrat o scădere de 84% de la un an la altul, în vreme ce valoarea lor a coborât cu doar 21%. Dacă în perioada ianuarie – august 2017 creanțele IFN-urilor reprezentau circa 42% din total, în ianuarie – august 2018, acestea au coborat la 15% din total.
Pe locul trei se află creanțele negarantate venite din sectorul bancar, numărul acestora scăzând cu circa 70% în 2018 față de 2017, în vreme ce valoarea portofoliilor a coborât cu doar 57%. Din totalul de creanțe negarantate disponibile spre vânzare, acestea reprezentau anul trecut circa 13%, coborând în 2018 la 8%.
Volumul de creanțe negarantate disponibile în piață spre vânzare a scăzut cu circa 55% în lunile ianuarie – august 2018, față de aceeași perioadă a anului trecut, în vreme ce valoarea lor a scăzut cu doar 35%, arată un studiu al DCA. În perioada analizată se constată, de asemenea, o scădere a numărului total de licitații cu circa 20%, precum și o dublare a valorii medii a creanțelor negarantate de la 850 Euro în 2017 la 1.700 Euro în 2018.
Variațiunile foarte mari de la un an la altul demonstrează că în 2018 a devenit neprofitabil pentru creditori să-și vândă portofoliile de creanțe. Aceasta este o consecință a modificării la început de an a Codului Fiscal, potrivit căreia un creditor nu poate înregistra ca pierdere mai mult de 30% din portofoliul său de credite neperformante, restul fiind înregistrat ca venit.
“Un creditor ajunge să plătească taxă pe venit, dar care este de fapt format și din pierderi. Iar dacă creditorul decide să-și vândă creditele neperformante, prețul primit se va adăuga și el la venit. În acest fel, un creditor ajunge să plătească un impozit pe venit mult prea mare, care îl descurajează să-și mai vândă creanțele,” este de părere Dimana Vlaeva, managing director DCA Romania. Ea explică și că “dublarea valorii medii a creanțelor negarantate reprezintă o consecință a portofoliilor reduse de credite neperformante disponibile spre vânzare în piață și a cererii crescute din partea colectorilor de creanțe de a cumpăra într-un context în care se așteaptă noi modificări legislative la orizont menite să îngrădească și mai mult acest segment de piață.”