O recentă ieșire la rampă a economistului-șef al BCR a turnat apă în vinul pesimiștilor și neîncrezătorilor în revenirea economică. Cea mai mare bancă românească estimează o creștere economică de până la 2% pentru acest an.
Este prima instituție financiară de asemenea anvergură care se exprimă cu fermă convingere în favoarea scenariului de creștere. Iar dacă datele Comisiei Naționale de Statistică vor confirma în mai ieșirea din recesiune pentru primul trimestru al lui 2011, premisele ieșirii din criză sunt deja realizate. Se cuvine aici să facem o diferențiere între recesiune, (respectiv scăderea continuă a produsului intern brut) și criză.
Cea din urmă nu are definiție economică atât de exactă și se referă mai curând la experiența indivizilor în situația dată decât la indicatori macro bine definiți. Iar situația în care se găsește majoritatea cetățenilor țării este departe de a fi caracterizată ca bună. De vină este nu numai puterea de cumpărare redusă, ci și sistemul de referință la care încă ne mai raportăm: un an 2008 ca un măr viermănos, frumos pe dinafară, dar putred pe dinăuntru.
Să ne aducem aminte că Bucureștiul bătea recorduri europene la vânzări de BMW-uri, parcarea hotelului Rex din Mamaia umbrea toate hotelurile din Monte Carlo, iar prețurile locuințelor prin margine de Capitală rivalizau cu cartierele selecte ale Münchenului. Situația aceea nu era nicicum susținută de producția internă și de eficiența muncii, ci doar de un entuziasm specific săracului care s-a trezit cu mai mulți bani decât este în stare să gestioneze. Bani de împrumut, luați cu camătă de la străini, pe care i-am returnat rapid tot străinilor în schimbul produselor cu sclipici venite din Occident. Ieșirea din criză nu va însemna întoarcerea accelerată la starea de fapt din 2008. Nici nu trebuie să se întâmple așa, dacă nu vrem să mai plătim trei ani de zile pentru o petrecere de-o noapte.
Iar riscurile îmbătării cu apă rece au apărut din nou, sesizate și de oficialul BCR, Lucian Anghel și confirmate chiar de Mugur Isărescu. Leul are tendințe de întărire, ca urmare a așteptărilor pozitive din economie, care creează apetit pentru capitaluri speculative. Adică situația aceea pe care o acuză mereu guvernatorul BNR înainte de prăbușirea economică.
Pentru a ieși din criză, avem nevoie de creșterea consumului. Avem nevoie de reluarea ciclurilor de vânzare-cumpărare din imobiliare. De revenirea bugetelor de marketing, a investițiilor străine și a creșterii competitivității pe piața internă. Guvernul are aici o poziție decisivă, fiindcă poate stimula creșterea prin câteva măsuri destul de clare și de simplu de realizat: reducerea CAS pentru stimularea muncii din economia „la vedere“, accelerarea lucrărilor de infrastructură pentru a ajuta sectorul construcțiilor, reducerea numărului funcționarilor de stat și – probabil mai important decât orice – combaterea corupției și a evaziunii fiscale. Zeii prosperității par să ne surâdă din nou. Poate de data asta nu-i mai lăsăm să plece după o singură noapte de beție.
Claudiu Șerban, director general Editura Evenimentul și Capital