Rezultatele studiului Omnibus realizat pentru revista Capital releva faptul ca trei romani din cinci gatesc mancaruri specifice de Paste, in timp ce doi romani din cinci prefera un meniu sarbatoresc ce poate fi consumat si cu alte ocazii, cum ar fi, de exemplu, aniversarile. Doar 3% din intervievati au declarat ca in gospodariile lor nu se va prepara nimic special in aceasta perioada, respectiv ca se vor gati felurile de mancare obisnuite.
Majoritatea participantilor la cercetare (65%) prefera sa pregateasca toate sau aproape toate dulciurile in casa, in timp ce 22% au specificat ca apeleaza la produse semipreparate pe care le combina cu diverse ingrediente. Doar 10% din respondenti cumpara toate sau aproape toate dulciurile (gata facute/preambalate), in timp ce 3% nici nu cumpara, nici nu pregatesc dulciuri cu ocazia Sarbatorilor de Paste.
Orasenii prefera carnea de pui
Trei sferturi din romani consuma carne de miel in perioada Pastelui. Dintre nonconsumatori, doar 18% si-au motivat comportamentul prin lipsa banilor, majoritatea apartinand categoriei de varsta intre 55 si 64 de ani; ceilalti au declarat ca pur si simplu nu le place carnea de miel.
Carnea de pui/gaina si cea de porc se situeaza pe urmatoarele doua locuri pe lista preferintelor culinare ale persoanelor intervievate, intrunind 65%, respectiv 43% din optiunile acestora. Este de notat faptul ca locuitorii din zonele rurale consuma semnificativ mai putina carne de pui si de gaina, in comparatie cu orasenii. Mai putin agreata in aceasta perioada este carnea de rata sau de gasca, precum si cea de iepure (vanat, in general).
Principalul fel de mancare pregatit din carnea de miel este friptura (92%). Urmeaza drobul (83%) si ciorba (70%), aceasta din urma fiind un preparat mai popular in Dobrogea, Muntenia si Bucuresti decat in restul tarii. Stufatul se prepara mai rar, fiind mentionat de numai 23% din cei care consuma carne de miel, indeosebi de locuitorii din zonele urbane.
Pentru achizitionarea carnii de miel, ceva mai mult de jumatate dintre consumatori (54%) – majoritatea avand venituri sub cinci milioane de lei – apeleaza la persoane particulare, comercianti privati, tarani. Ceilalti fie detin si folosesc acest produs din gospodaria proprie (22%), fie il cumpara de la magazinele alimentare (22%), aceasta ultima situatie intalnindu-se frecvent in randul orasenilor.