Imaginaţi-vă că banca la care aveţi constituit depozitul ar da faliment, iar suma în limita a 100.000 de euro pe care ar trebui să o primiţi drept compensare de la Fondul de Garantare nu o vedeţi nici în următoarea lună, nici în următoarele două luni, nici în jumătate de an, nici într-un an şi nici măcar într-un an şi jumătate! Exact aceasta li se întâmplă unor investitori de pe piaţa de capital, afectaţi de insolvenţa Harinvest, casa de brokeraj vâlceană care a fost protagonista celui mai mare scandal de pe Bursă, cu prejudicii în rândul clienţilor de aproximativ 20 milioane lei.

Păgubiţii au aflat că Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI), entitate de drept privat a comunităţii de brokeraj, este nefuncţional în condiţiile în care în aceste zile se împlinesc 18 luni de la intrarea în incapacitate de plată a Harinvest, iar titularii portofoliilor aparent devalizate de la desk-ul societăţii nu au văzut măcar vreun ban.

Veşti încă şi mai proaste pentru ei: acesta nu se preconizează a fi accesat nici măcar până în jurul datei 1 august a.c., moment în care lista definitivă cu investitorii compensabili abia ar trebui să meargă către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, de unde nu se ştie când se va întoarce, ne spune directorul executiv al Fondului de Compensare, Ştefan Chirtu. „Sunt proceduri care nu ţin de noi“, a adăugat el.

„ASF are un an şi ceva de când nu a făcut nimic“

Investitorii par a fi atins limita răbdării şi, deşi consideră că principala responsabilă pentru tergiversări ar fi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), au suspiciuni şi faţă de Fond, instituţie care aparent are banii pentru a acorda compensările în integralitate. „Am impresia că nici ei nu prea vor să dea banii ăştia“, a declarat, pentru revista Capital, Aurel Marinescu, reclamant al furtului unui pachet de un milion de acţiuni Fondul Proprietatea (FP), prezumat a fi fost înstrăinat abuziv în august 2013 conform istoricului de tranzacţionare de la Depozitarul Central.

El nu ştie nici măcar acum dacă se încadrează la posibilitatea de a fi compensat, în condiţiile în care nu avea un contract cu casa de brokeraj vâlceană, iar aceasta pare a fi condiţia pentru a fi considerat în mod expres investitor de reglementările în vigoare. El ar fi aşteptat reconstituirea portofoliului cu întregul pachet de acţiuni, dar nici măcar accesul la cei 20.000 de euro nu i-a avut până în prezent. „ASF are un an şi ceva de când nu a făcut nimic“, ne-a declarat păgubitul.

Fondul ar putea suferi modificări chiar săptămâna aceasta

Autoritatea ar putea face însă ceva pentru o mai bună funcţionalitate a Fondului. În audienţa în care a fost primit la instituţie, la începutul săptămânii trecute, lui Marinescu i s-a spus că regulamentul de accesare a entităţii de compensare ar urma să fie modificat în şedinţa din 20 mai a.c. a board-ului ASF.

După dezbaterea publică asupra proiectului postat pe portalul supraveghetorului pieţei, au fost propuneri primite de la administratorul judiciar al insolvenţei Harinvest, de la Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) şi de la Fond. Mihail Daschevici, investitor care reclamă furturi ale acţiunilor sale în noiembrie 2013 între care şi Romgaz (SNG) abia dobândite în oferta publică, ne-a amintit care ar fi cele patru puncte importante care ar urma să sufere modificări. Prima ar fi în măsură să rezolve cazul lui Marinescu, în care se mai află un pensionar din Târgu-Mureş şi o persoană în vârstă din Bucureşti şi care ar urma să asimileze calitatea de investitor inclusiv pentru persoane care nu au un contract cu o casă de brokeraj. A doua este oarecum similară şi ar privi cel puţin patru investitori care nu-şi găsesc contractul cu intermediarul. Acestora ar urma să le fie recunoscută calitatea de clienţi în baza codului de referinţă înregistrat la brokeri.

A treia speţă vizează conturile care se află artificial pe minus întrucât de la Harinvest s-au făcut plăţi false de dividende în contul unor acţiuni deja înstrăinate fără acordul investitorilor. Finalmente, o propunere expresă ar urma să autorizeze Fondul să facă plăţi pe măsură ce se rezolvă fiecare dosar în parte, fără a se aştepta lista definitivă. Un înalt oficial din ASF ne-a declarat, într-o întrevedere pe care am avut-o la începutul acestei luni, că nu vede de ce FCI nu procedează astfel încă de pe acum, întrucât nimic în reglementări nu îi opreşte.

Dacă avem un caz similar, investitorii trebuie să aştepte tot până la doi ani?

L-am întrebat pe directorul Chirtu de ce nu are în vedere să dea drumul la plăţi eşalonat şi aşteaptă întreaga listă, iar răspunsul a fost că procedurile nu prevăd aşa ceva. Din discuţia telefonică, el ne-a apărut impasibil la faptul că de un an şi jumătate instituţia pe care o conduce nu a făcut plăţi, iar Fondul apare ca fiind nefuncţional. „Într-un nou caz de incapacitate de plată a unui intermediar, investitorii ar trebui să aştepte tot până la doi ani?“, am stăruit. „Dacă se mai întâmplă, probabil, o să revizuim procedura pentru ca, din experienţa pe care o avem, să fie accesat cu celeritate“, vine replica lui şefului FCI.

Cu păgubiţii la psiholog

Victimele prezumtivei fraude de la Harinvest anchetate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) sunt însă greu încercate. „Nici nu ştiţi cât ne perpelim“, ne-a spus unul dintre păgubiţi. Un om care socoteşte că a făcut toate demersurile legale care depind de el, dar rămâne fără rezultate pentru atât timp resimte „o imensă frustrare“, ne-a declarat psihologul Hanibal Dumitraşcu, conferenţiar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti. Există un „disconfort permanent“ care vine împreună cu „sentimentul că eşti înşelat“, a adăugat acesta amintind că nu toţi oamenii reacţionează la fel la astfel de şocuri. Unul este mai puternic, însă altul poate fi mai slab. Cazurile pot fi de depresie şi anxietate, însă la extrem agitaţia dublată de lipsa de rezultate poate împinge la gânduri de sinucidere, mai spune Dumitraşcu. Într-adevăr, unul dintre păgubiţi ne-a spus, în urmă cu un an, că atunci când a aflat de dispariţia acţiunilor primul său gând a fost să se arunce pe fereastră. Este acum lupta cu hăţişul instituţiilor cea care îl ţine alert.

Care sunt riscurile reputaţionale?

Eforturile de recuperare a prejudiciilor sunt greoaie, iar primul obstacol este chiar despăgubirea în limita a 20.000 de euro pe care ar trebui să o asigure un fond care se dovedeşte nefuncţional. Nu am putea descoperi o supriză similară şi în cazul Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), este o întrebare care poate lesne veni subsecvent. Am vrut să aflăm de la şeful acestei instituţii, Eugen Dijmărescu, în ce măsură neaccesarea Fondului de Compensare a Investitorilor nu poate contamina reputaţional şi FGDB. În răspunsul primit, ni s-a spus că nu este nicio legătură între subiectul nostru şi entitatea care acordă compensaţiile în cazuri de falimente bancare. „FGDB are proceduri stabilite pentru situații de plată de compensații, a testat capacitatea de răspuns împreună cu băncile, are încheiate contracte de mandat pentru plată. Termenul legal de plată a compensațiilor este de 20 de zile și avem capacitatea de a face plățile înainte de acest termen legal.“

Un răspuns neclintit din partea unei instituţii care, totuşi, nu are bani disponibili pentru a acoperi o încetare de plăţi în cazul fiecăreia din primele trei bănci din sistem. Fondul aferent pieţei de capital, prin contrast, ar avea bani pentru a asigura plăţile clienţilor Harinvest. Comunitatea de brokeraj nu este, însă, tocmai dornică pentru acest lucru, având în vedere că ulterior sumele ar trebui completate la loc de intermediarii care sunt parte a sistemului de compensare. Cum între primii brokeri din sistem, Swiss Capital şi Wood & Company operează pe paşaport, redistribuţia ar fi încă şi mai dureroasă pentru restul societăţilor de servicii financiare. Ironia ar face ca cel mai important contributor la fond să fie chiar BCR, entitate care aparent, din istoricul tranzacţiilor operate la Depozitarul Central, a fost, în noiembrie 2013, principalul beneficiar al banilor rezultaţi în urma devalizării conturilor investitorilor care acum îşi cer dreptatea. Deocamdată, însă, accesarea Fondului a întârziat un an şi jumătate şi este probabil să se prelungească chiar şi până la un răstimp de doi ani. În martie 2014, guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara că neactivarea fondului de compensare pentru plata păgubiţilor în cazuri precum cel de la Harinvest poate induce riscuri reputaţionale asupra întregii pieţe financiare româneşti. În momente tensionate, publicul larg nu mai ţine cont că e vorba de piaţa de capital, că e fond sau că e bancă. „Panica se poate răspândi“, declara atunci şeful băncii centrale.