După ce s-a ascuns de presă timp de 18 ani, de când are afaceri în România, Eli Davidai, cunoscut pentru readucerea în România a brandului Pepsi, iese în public şi anunţă o campanie de achiziţii, în special în FMCG.
Ar fi putut fi pe locurile fruntaşe ale Top 300 Capital dacă statul român nu i-ar fi refuzat cetăţenia pe un motiv destul de bizar. „Au considerat că nu sunt sociabil“, spune Eli Davidai, om de afaceri de origine israeliană, cu afaceri grele în România şi în lume, de la industria alimentară şi FMCG la tutun, IT, media şi, desigur, bijuterii. În schimb, a fost considerat de către Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) investitor strategic, încă de acum cinci ani, când aportul său de capital în România atinsese 30 de milioane de euro. Acum, valoarea investiţiilor lui Davidai în România se ridică la 100 de milioane de euro, însă acestuia nu îi place, ba chiar se fereşte să vorbescă despre afacerile sale. A fugit de presă şi de publicitate cât a putut. Până acum.
Numele lui Eli Davidai se leagă, oficial, de Quadrant Amroq Beverages (QAB), îmbuteliatorul local Pepsi, brand pe care acesta l-a readus pe piaţa autohtonă în 1991, după ce a constatat că „pe vremea când salariul mediu din România era de 80 de dolari, oamenii erau dispuşi să plătească, pe sub tejghea, echivalentul a 1 dolar pentru o sticlă de Pepsi“. Omul de afaceri a vândut QAB către PepsiAmericas, într-o tranzacţie desfăşurată în două etape, pe parcursul anilor 2005 şi 2006, în urma căreia acţionarii au încasat aproximativ 150 milioane de dolari.
Stă pe cash. Cât timp?
Eli Davidai este implicat în 30 de companii, grupate în conglomeratul offshore Quadrant, şi „dintre acestea 11 sau 12 sunt prezente şi în România“, spune omul de afaceri. „Din 30 de firme, toate au mers pe creştere în acest an, doar una a înregistrat minusuri, din cauza managementului nefericit“. Printre ele, compania WizSalary, deţinută de Davidai prin Wizrom. Aceasta produce software pentru contabilitate, şi de un an s-a orientat către outsourcing de servicii de contabilitate „şi acesta fost secretul succesului în criză pentru WizSalary“. Sub nicio formă, însă, Davidai nu vrea să vorbească despre restul afacerilor sale şi nici câţi bani fac acestea. „Am la dispoziţie mult cash pentru că nu lucrez cu băncile şi nu mă împrumut sub nicio formă. Mai mult, în viaţa personală nu conduc maşini în leasing şi nu am proprietăţi ipotecate“. De altfel, acesta este şi motivul pentru care Davidai a ieşit în public. Vrea să se ştie că are bani şi cumpără. „Însă nu cumpăr afaceri moarte şi nu plătesc decât preţul actual, nu valoarea viitoare a unei companii“. De parcă ar fi crezut cineva că ar proceda altfel!
Nu investesc niciodată decât din banii mei, aşa procedez atât în afaceri, cât şi în viaţa personală. De aceea nu am probleme pe vreme de criză.
Eli Davidai, om de afaceri
1,5 milioane de salarii procesate prin intermediul serviciilor WizSalary în România, peste zece ani, e ţinta fixată de Eli Davidai pentru una din companii
Oportunităţi
Fond de investiţii de risc pentru România
Bani se găsesc şi în plină criză, pentru că există oportunităţi. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, împreună cu câţiva colegi, şi Erste au înfiinţat un fond de capital de risc, Romanian Equity Partners (REP), care va finanţa în special companiile româneşti cu proiecte în regiune. Fondul a ridicat până acum 30 de milioane de euro şi îşi propune să ajungă la 100 de milioane. Grupul austriac Erste a investit 10 milioane de euro. Fondul se află în stadiu avansat de analiză a trei proiecte, din care două sunt investiţii în companii IT. Pogonaru consideră însă că şi companii din domeniile petrochimie, prelucrarea lemnului, distribuţie diversă, precum apa minerală, au potenţial de extindere regională. Conjunctural, REP va investi doar în companiile care atrag fonduri europene şi au clienţi angrenaţi în proiecte finanţate din fonduri UE. Ce return îşi propune Romanian Equity Partners pentru investiţiile efectuate? „Return va fi în primul rând pentru proprietarul afacerii. Vizăm 25%-30%, mare parte provenind şi din potenţialul şi interesul pe care îl va prezenta businessul la exit“, spune Pogonaru.
