Un sondaj arată că televiziunile sunt principala sursă de informare pentru români

Posturile TV reprezintă principala sursă de informare pentru mai mult de 50% dintre români, indică un sondaj INSCOP făcut pentru News.ro. Televiziunile sunt urmate de rețelele sociale (28,3%). Conform sondajului, 43% dintre cei chestionați consideră că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare. În timp ce 45,6% cred că Rusia este principala sursă de știri false.

Este urmată de UE (13,9%), SUA, Ungaria și China. De asemenea, 41,6% dintre respondenți se așteaptă ca instituțiile statului să ofere protecție împotriva dezinformării. În timp ce peste 37% consideră că „oamenii ar trebui să se protejeze singuri”.

51.6% dintre români preferă să se informeze cel mai des de la posturile TV. În timp ce 28.3% optează pentru rețelele sociale, 12.7% pentru site-urile de știri, 4.8% pentru posturile de radio și 1.3% pentru ziare și reviste. Un procent de 1.3% nu știu sau nu răspund din cei chestionați.

Se observă că cei care se informează cel mai des de la posturile TV sunt în proporții mai mari decât media populației. Votanții PSD-PNL, femeile, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut. Cei inactivi pasivi, locuitorii din mediul urban mic sau rural, cei cu venituri mai reduse și cei care nu au cont pe rețelele sociale. În schimb, rețelele sociale sunt folosite cel mai des ca sursă de informare. În special de către votanții ADU, persoanele mai tinere și cei inactivi potențial activi.

Cine dezinformează

Pe de altă parte, 43% dintre respondenți consideră că sursele de informare cele mai expuse la dezinformare și propagarea de știri false sunt rețelele sociale. În timp ce 37.9% indică posturile TV, 5.2% ziarele și revistele, și 1.2% posturile de radio. Un procent de 5.8% nu știu sau nu răspund.

Sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare. În special persoanele din următoarele categorii:

  • cei sub 45 de ani, cei cu studii superioare
  • cei inactivi potențial activi
  • cei din mediul corporatist.

În schimb, consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare, în special persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei din regiunea Nord-Est, precum și angajații din sectorul privat.

O parte a presei prezintă știri false

Întrebați în ce măsură cred că au fost expuși în ultimele luni la știri false sau dezinformări pe diverse canale, 17.4% dintre respondenți apreciază că au fost expuși în foarte mare măsură, 28.3% în mare măsură, 28.6% în mică măsură, iar 22.7% în foarte mică măsură sau deloc. Un procent de 3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Se constată că au fost expuși la știri false în mare și foarte mare măsură în proporții mai mari decât media populației: votanții AUR, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu studii superioare, persoanele active pe piața muncii, locuitorii din București și angajații din sectorul privat.

În schimb, consideră că au fost expuși în mică și foarte mică măsură la știri false în special votanții PSD-PNL. Dar și persoanele cu vârsta peste 45 de ani. Cei cu educație primară, cei inactivi, locuitorii din mediul urban mic sau rural. Cei cu venituri mai reduse, cei care nu au cont pe rețelele sociale și angajații din sectorul public.

Rusia face propagandă

Conform opiniei a 45.6% dintre români, Rusia este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformare și știri false în România. Acest procent este semnificativ mai mare decât cel înregistrat în ianuarie 2022, înainte de agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei, când doar 27.3% considerau că Rusia susține astfel de acțiuni în România. Clasamentul este completat de Uniunea Europeană cu 13.9% (17% în ianuarie 2022), SUA cu 10.8% (4.9% în 2022), Ungaria cu 5.5% (5.4% în 2022), China cu 4.2% (17.7% în ianuarie 2022, pe fondul impactului pandemiei COVID-19) și Germania cu 2.1% (3.8% în ianuarie 2022). De asemenea, 1.1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România (1% în ianuarie 2022), iar 16.6% nu știu sau nu răspund (23% în ianuarie 2022).

Votanții PSD-PNL și cei ai AUR, persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, cei inactivi pasivi sau cei din mediul corporatist cred într-o măsură mai mare decât restul populației că Rusia este principala entitate care susține acțiuni de propagandă, dezinformare și răspândește știri false.

Cum ne protejăm

Întrebați cine cred că ar trebui să protejeze oamenii de influența știrilor false și a dezinformării, 41.6% dintre respondenți indică instituțiile statului. 37.3% aleg opțiunea „oamenii ar trebui să se protejeze singuri”. Iar 19.5% indică mass-media și jurnaliștii. Un procent de 1.7% nu știu sau nu răspund.

Sunt de părere că instituțiile statului ar trebui să protejeze oamenii de influența știrilor false și a dezinformării. În special persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din zonele rurale. Persoanele cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei cu educație primară, angajații de la nivel mediu și locuitorii din regiunile estice cred într-o proporție mai mare decât media că oamenii ar trebui să se protejeze singuri de influența știrilor false și a dezinformării. Mass-media este indicată în special de tinerii sub 30 de ani.

„Fenomenul dezinformării și răspândirii știrilor false este conștientizat de o bună parte a populației, care crede că a fost expusă personal, identifică rețelele sociale drept principalul mediu în care se răspândesc dezinformări, vede Rusia drept principala țară care susține astfel de acțiuni, în creștere semnificativă comparativ cu 2022, după agresiunea militară împotriva Ucrainei și crede că instituțiile statului ar trebui să protejeze populația, dar și oamenii înșiși ar trebui să se apere de influența știrilor false și a dezinformării”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Volumul eșantionului simplu, stratificat, este de 1,100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.