Autoturismele de ocazie au acaparat, în acest an, aproape 43% din totalul pieţei auto, după ce în 2007 aveau o cotă de numai 28,4%. Marii cåştigători nu sunt, însă, dealerii specializaţi, ci aşa-numiţii „samsari“ auto.
Deşi poate suna paradoxal, lipsa unor reglementări clare pentru piaţa maşinilor de ocazie loveşte puternic afacerile comercianţilor de maşini second-hand. Şi asta pentru că, în momentul de faţă, „circa 90% din importurile de maşini de ocazie sunt efectuate de persoane fizice în scopuri comerciale, aducătoare de venit“, spun Onţi Gheorghe, de la Autopro Baia Mare, şi Sorin Buta, de la Autosor Deva. „Cu toate acestea, practic nimeni, nicio persoană fizică care desfăşoară astfel de activităţi la scară mare nu a plătit impozit pe venit“, adaugă cei doi. De fapt, problema reclamată de aceşti comercianţi înregistraţi la fisc este legată de faptul că, în timp ce maşinile våndute de companii sunt grevate de taxe şi impozite care majorează preţul final, aşa-numiţii „samsari“ care aduc în Romånia, săptămånal, cåte cinci-zece maşini, pot vinde la preţuri mult mai mici, pentru că nu plătesc nimic statului. Ca urmare a acestui comerţ insuficient reglementat, companiile care vånd automobile de ocazie, în special cele din vestul ţării, susţin că se află în pragul falimentului, pentru că majoritatea clienţilor preferă maşinile mai ieftine. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care dealerul ceh AAA Auto, confruntat cu o scădere puternică a vånzărilor, a anunţat că este dispus să våndă jumătate din acţiunile filialei din Romånia.
Soluţie în dezbatere: taxarea profitului
Analiştii pieţei nu exclud ca, în curånd, pe piaţa locală să fie înregistrate vånzări de circa 500.000 de maşini de ocazie pe an, 70% dintre acestea urmånd să fie realizate de persoane fizice. Însă Liviu Dobrin, preşedintele Autovit, crede că au apărut semnele unei tendinţe de „însănătoşire“ a acestui tip de comerţ. „Importul persoanelor fizice a scăzut mult în ultima perioadă. Cel puţin în Bucureşti, unde am eu tårgul. Cred că acum tinde spre 50%-60% din totalul vånzărilor second-hand. Marea majoritate preferă acum comerţul prin firme, pentru a putea recuprea TVA-ul din statul de unde cumpără“, a declarat Dobrin pentru Capital. Nu de aceeaşi părere sunt companiile afiliate importatorilor de vehicule noi. „95% din totalul vånzărilor second-hand din Romånia se derulează prin tranzacţii între clienţi şi intermediari persoane fizice, vånzări nefiscalizate şi fără garanţii pentru cumpărători. Procentajul a crescut în ultima perioadă pånă la nivelul mai sus menţionat“, afirmă Miruna Smoleanu, directorul de marketing al Ţiriac Auto Rulate
Deşi nu doresc să comenteze prea mult acest subiect, multe dintre companiile care comercializează maşini de ocazie sunt de părere că acest segment de piaţă trebuie reglementat mai drastic. „Peste tot în Europa, comerţul cu maşini second-hand se face civilizat, prin dealeri şi parcuri auto autorizate şi aflate sub control fiscal, însă în Romånia se face tot mai mult la negru“, spune Onţi Gheorghe. La råndul lui, Liviu Dobrin consideră că ar fi bine-venită o iniţiativă care să reglementeze plata unei taxe pe profit de către persoanele fizice care vånd mai multe maşini într-un an. „Abia atunci am avea un comerţ cu adevărat competitiv în această zonă, fără a lovi în comercianţii legali de maşini de ocazie“. Radu Cristian, directorul general al My Car Trading, spune că pånă acum piaţa nu a fost mai drastic reglementată pentru că nu a constituit o prioritate pentru administraţie, date fiind volumele tranzacţionate, încă reduse. „Pe măsură ce piaţa se va dezvolta, este posibil să vedem şi evoluţii ale cadrului legislativ sau fiscal“, crede acesta. Dar preşedintele Autovit se teme ca o astfel de taxă, asemănătoare cu cea impusă la tranzacţiile imobiliare, să nu fie prea mare şi să stimuleze din nou comerţul cu maşini noi.
Pånă la apariţia unor noi reglementări care să impună atåt un climat concurenţial corect, cåt şi o minimă protecţie pentru cei care achiziţionează maşini de la persoane fizice, companiile din domeniu s-au regrupat pe un sector de piaţă cu maşini nu mai vechi de cinci ani. „Avånd în vedere că oferta noastră constă în special în vehicule de pånă la cinci ani, noi evoluăm într-o piaţă cu totul diferită de cea a retailerilor individuali care, în afara unui preţ redus, nu asigură niciun fel de serviciu sau garanţie a calităţii vehiculului våndut“, a declarat Radu Cristian. La o soluţie similară au apelat şi Ţiriac Auto sau Weltauto, companii care mizează în mare parte pe buy-back ca instrument de susţinere a pieţei de automobile noi.
Oldies But Goldies
Dacă în 2007 ponderea maşinilor de ocazie în totalul pieţei auto a fost de doar 28,4%, în acest an situaţia este cu totul alta: 41,1% sunt maşini second-hand şi 58,9% sunt maşini noi. Miruna Smoleanu consideră chiar că „pe măsură ce piaţa auto naţională se dezvoltă, antrenează şi creşterea pieţei de maşini de ocazie, iar raportul dintre piaţa de maşini noi şi cea de second-hand va ajunge, în timp, la 1 la 2 în favoarea pieţei de maşini rulate“.
«Pe măsură ce piaţa maşinilor de ocazie se va dezvolta, este de aşteptat ca operatorilor locali să li se alăture şi dealeri din Europa.»
Radu Cristian, director general My Car Trading
70-90% este procentajul din piaţa maşinilor de ocazie „rezervat“ persoanelor fizice, mult mai mare decåt în alte state europene, unde pieţele sunt dominate de firme specializate
