intreprins anual, la initiativa Eurochambres, in 27 de tari europene, arata ca extinderea Uniunii Europene a influentat, in mod evident, dezvoltarea afacerilor. Imbunatatirea situatiei economice se remarca la jumatate din tarile noi membre ale UE, printre acestea numarandu-se Slovacia, Lituania, Letonia, Polonia, Estonia si Slovenia, dar si la majoritatea vechilor state, cu exceptia Austriei, Greciei, Italiei si Spaniei. Oamenii de afaceri din aproape toate noile state membre privesc optimist dezvoltarea afacerilor pe piata interna largita pentru anul 2005. Letonia, Lituania si Estonia au cea mai mare incredere in cresterea economica a Uniunii. Firmele poloneze si ungare, pe de alta parte, sunt mult mai precaute, din cauza presiunilor generate de competitivitate, dupa aderarea in UE. Vechile state membre sunt mai rezervate asupra perspectivelor de crestere a afacerilor in acest an. Si pe buna dreptate! Previziunile Comisiei Europene indica o rata de crestere a PIB de 2,3% in 2005, fata de 2,5% in 2004. Doar Irlanda, Spania, Portugalia si Finlanda isi pastreaza optimismul in privinta imbunatatirii cifrei de afaceri, poate si pentru faptul ca, fiind situate geografic la marginea Uniunii, au o perspectiva mai larga. Cert este ca rezultatele sondajului pentru anul 2005 indica cifre de afaceri care includ si vanzarile pe piata interna si exporturile, forta de munca si investitiile, mai ridicate fata de anul trecut.
Multinationalele vor sa se extinda spre estul Europei
Increderea in mediul de afaceri in regiunile din afara zonei UE este mult mai ridicata decat in interiorul ei. Previziunile pentru cifrele de afaceri estimate in majoritatea tarilor din zona euro asupra vanzarilor pe piata interna sunt scazute. Tarile membre au, in schimb, asteptari crescute pentru cifra de afaceri, in special de pe urma cresterii vanzarilor din export. Bulgaria si Romania bat nerabdatoare din picioare pentru a fi admise in Uniune. Nu acelasi lucru se poate spune despre Croatia si Turcia, care sunt mai prudente. Previziuni favorabile se fac si pentru forta de munca in acest an. 19 din cele 27 de tari europene prevad o imbunatatire a planurilor pentru forta de munca. Totusi, firmele par sa opteze pentru un numar constant al persoanelor angajate. In general, situatia fortei de munca in perioada urmatoare pare a fi mai buna in tarile candidate la aderare. Potrivit studiilor intreprinse, managementul resurselor umane nu ridica probleme pentru aceste tari, din perspectiva implementarii acquis-ului comunitar. Consultantii independenti atrag insa atentia ca sunt necesare schimbari in abordarea domeniului in noile state membre ale UE. Accesul la forta de munca mai ieftina si inalt calificata, prin acordarea dreptului la libera circulatie a cetatenilor, va genera presiuni asupra pietei muncii si salariilor. Tendintele se vad deja cu ochiul liber. Din anul 1988 a inceput reamplasarea diferitelor activitati de afaceri in Europa de Est, in special in sectorul productiv. Zece ani mai tarziu, multinationalele si-au mutat in Europa Centrala si de Est activitatile de conceptie, iar din anul 2000 si-au amplasat aici centre comune de servicii. Doua treimi din companiile multinationale au intrat pe noua piata prin achizitionare, ceea ce a condus la o crestere semnificativa a salariilor in aceste tari si o grabire a reformelor de protectie si securitate sociala. Dar si asa, nivelul salarial scazut din aceste tari este extrem de atractiv pentru investitori, iar potentialul de mana calificata de lucru in exces.Pe termen lung, decalajele pe piata muncii intre tarile dezvoltate din UE si cele recent intrate se vor mentine la cote care, indiscutabil, vor genera frustrari puternice in randul angajatilor. Daca se ia in considerare evolutia salariala a Greciei si Portugaliei fata de celelalte tari membre ale Uniunii, se pot trage deja concluzii dramatice. Dupa aproximativ doua decenii de la integrare, (Grecia a semnat tratatul de aderare la 29 mai 1979, intrand in vigoare incepand cu 1 ianuarie 1981, iar Portugalia intra in CEE la 1 ianuarie 1986, dupa un an de asteptare), nivelul salariilor in aceste state se situeaza la aproximativ 70-80% fata de media din celelalte tari membre.
Romania ramane la coada Europei
Salariile din tarile din Europa Centrala si de Est sunt de cinci pana la zece ori mai mici fata de cele din Marea Britanie, Romania fiind pozitionata, in studiile intreprinse de firma de consultanta Mercer, la coada. Daca punem in ecuatie numai diferenta actuala dintre Romania si Polonia, pe care expertii de pe piata muncii o estimeaza (acum) cam la 20 de ani, devine tot mai greu sa se faca estimari legate de timpul necesar pentru a ne apropia, in varianta integrarii in UE, de media salariilor din tarile dezvoltate. Un interval de 30 de ani, de acum incolo, este apreciat ca fiind unul realist, desi, chiar si in aceasta ipoteza, se pun semne de intrebare legate de evolutia tarilor dezvoltate in acest interval de timp. Fapt imbucurator totusi, rezultatele Studiului Economic European 2005, in ceea ce priveste situatia din Romania, arata ca investitiile sunt orientate pe o directie crescatoare. 67,2% din firme intentioneaza sa-si creasca nivelul investitiilor in acest an, mai ales in sectorul serviciilor (68,7%). Mai mult de jumatate dintre firmele de productie si servicii spun ca vor continua sa investeasca mai mult in 2005. Previziunile pietei muncii pentru anul 2005 difera de cele din anul 2004. Se asteapta o crestere a locurilor de munca (26,1%) fata de procentajul net de creare a locurilor de munca din 2004 (21,2%). Totusi, in acest an, aproximativ jumatate din firmele romanesti (46,7%) nu intentioneaza sa schimbe numarul de angajati. In sectorul de productie, 47,2% dintre patroni spun ca forta de munca va ramane constanta. Numarul angajatilor din sectorul serviciilor va creste insa mai mult decat in sectorul de productie (46,2%, comparativ cu 37,5%). Pentru a putea face fata competitivitatii ce se anunta inca de pe acum in servicii, va fi nevoie de schimbarea atitudinii, a comportamentului angajatilor, orientarea catre client, ceea ce inseamna o mai buna organizare a muncii si o pregatire adecvata pentru a putea oferi servicii de calitate unor clienti care sunt, de la un an la altul, tot mai educati si mai pretentiosi.