Anul trecut, mii de locuri au rămas neocupate în universitățile de stat. În plină reformă a sistemului, decanii au promis repararea acestei situații absurde. Surpriză. Nu s-a întâmplat nimic.
În 2011, o adevărată furtună s-a produs în sistemul universitar, cireașa de pe tort fiind ierarhizarea universităților și clasificarea programelor de studii. S-a vorbit atunci de eficientizarea mult-așteptată a sistemului, în primul rând prin eliminarea programelor de studii care nu-și mai găseau căutare și prin fuziunea anumitor universități. Câteva instituții importante și-au anunțat rapid intenția de se unifica, cel mai cunoscut exemplu fiind al Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara cu Politehnica din același oraș.
Ce s-a întâmplat între timp? Mai nimic. Proiectul de la Timișoara a rămas în suspensie, iar la nivel național, din multitudinea de inițiative în acest sens, s-a concretizat doar una, Universitatea de Nord din Baia Mare fiind „înghițită“ de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În privința liniilor de studiu, se pare că senatele universitare nu au avut inima de a renunța la prea multe, în ciuda unor evidente neconcordanțe cu cererea scăzută. Potrivit datelor Ministerului Educației, doar 40 de specializări se află în lichidare în momentul de față, din cele circa o mie existente la nivel național (potrivit unei estimări Capital).
În așteptarea vremurilor mai bune
„Nu ne-am ocupat locurile nici anul trecut, nici acum doi ani“, spune aparent relaxat decanul unei facultăți de matematică (din cadrul unei universități mari, nu de la Reșița sau Petroșani). „Dar nici nu-mi trece prin cap să renunț la vreunul dintre departamente. Cine știe, poate anul acesta o să fie cerere mai mare.“ Un exemplu de la polul opus: deși Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași este clasată în prima grupă valorică a instituțiilor de învățământ superior, conducerea a decis să renunțe la patru specializări: audiologie, imagistică, laborator și asistență de farmacie. Decanul Doina Azoicăi spune că hotărârea a fost luată ca în mediul privat: când un departament nu funcționează, îi oprești finanțarea. „Am făcut o prognoză a cohortei de studenți interesați de aceste specializări și a reieșit că numărul lor nu era suficient pentru crearea unei serii. Deja, când ți se ocupă doar nouă locuri, în loc de 25, cât sperai, iar tu mergi mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ai o mare problemă managerială, pentru că resursele investite sunt aceleași: tot atâtea cadre universitare se ocupă și de trei, și de treizeci de studenți.“
Anul acesta s-au înscris în bacalaureat mai puțin de 200.000 de tineri și, dacă se mențin regulile dure anti-fraudă de anul trecut, doar jumătate dintre ei vor absolvi examenul. În aceste condiții, universitățile de stat scot la concurs nu mai puțin de 62.000 de locuri. Atenție, la buget! La acestea se adaugă încă aproximativ 20.000 de locuri cu taxă și câteva zeci de mii de locuri în universitățile private. Cu alte cuvinte, câți absolvenți de bac, atâtea locuri la facultate. Iar aici intervine o posibilă explicație pentru strategia anapoda a instituțiilor de învățământ: cu foarte puține excepții, toate universitățile vor organiza, anul acesta, admitere exclusiv în funcție de media de la bacalaureat. „Numărul de locuri este mult prea mare, iar speranțele decanilor și ale decidenților politici sunt neîntemeiate. Este evident că se vor ocupa, în cel mai bun caz, doar locurile fără taxă de la stat“, spune Ștefan Vlaston, președintele asociației EDUCER. El atrage atenția și asupra unui fenomen pozitiv, așteptat de multă vreme: în sfârșit, nu toată lumea vrea la facultate, mulți tineri se mulțumesc să termine 12 clase și să intre direct în piața muncii. Unii dintre ei nu și-au mai dat silința nici să-și ia bacalaureatul: potrivit cifrelor înaintate de Ministerul Educației, din promoția 2012 nu s-au înscris la examen 34.800 de elevi. În final, încheie Ștefan Vlaston, sistemul educațional acceptă cu greu că, de câțiva ani, piața muncii s-a schimbat ireversibil, iar statul nu mai este cel mai mare angajator, așa cum ne obișnuisem. Acum, principalul decident este piața, care este deja suprasaturată de absolvenți de studii superioare.
Context cu cântec
Ca urmare a situației de anul trecut, în care mii de locuri la facultăți au rămas neocupate, fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, stabilise că în anul universitar 2012-2013 numărul studenților „înrolați“ la studii de licență urma să fie de 45.887, în scădere de la 63.000, în ciclul anterior. Doar că, printr-o hotărâre a actualului guvern, cifra a crescut din nou cu 36%. Și, potrivit legii, „alocarea cifrei de școlarizare pentru studii universitare de licență, organizate în regim de finanțare de la bugetul de stat, s-a realizat pe baza rezultatelor clasificării universităților și ierarhizării programelor de studii.“
2.000 de locuri au rămas neocupate după admiterea din vara 2011 la Univ. București, poate cea mai bună din țară.
