Deceniul pierdut al Germaniei. Noua ordine mondială a tras preșul de sub picioarele giganților din Germania

Germania harta steag

SURSA FOTO: Dreamstime

Există un elefant în sala ediției din 2024 a Fortune 500 Europe. Nu este vorba de o companie în criză sau de un CEO lovit de scandal.

Deceniul pierdut al Germaniei

Mai degrabă, este vorba de întreaga economie germană, arată o analiză publicată de Fortune.

În secolul XXI, economiștii și țările vecine au privit Germania cu admirație și invidie, deoarece a reușit să înfrunte furtunile economice cu relativă ușurință, cu o economiile în creștere, extinzând puterea giganților săi industriali în acest proces.

Cu toate acestea, o ordine mondială în schimbare a tras preșul de sub picioarele Germaniei. Particularitățile industriale care au ajutat-o cândva să depășească statele rivale europene s-au evaporat, iar crizele au scos la iveală lipsa de planificare la vârful guvernului.

Deși clasamentul Fortune 500 Europe arată că Germania domină din nou lista celor mai mari companii de pe Bătrânul Continent, mulți rămân cu întrebarea: ce nu merge bine în Germania?

Germania în Fortune 500 Europa

Atât în ceea ce privește reprezentarea, cât și veniturile, Germania este campioana incontestabilă a Fortune 500 Europa. Există 80 de companii germane pe lista din acest an, care au acumulat în mod colectiv 3,2 trilioane de dolari în venituri, anul trecut, adică o cincime din total.

Teoretic, cea mai recentă listă Fortune 500 Europa ar sugera că Germania și-a consolidat dominația asupra motorului economic al Europei.

Volkswagen a fost cea mai mare companie din Europa, după venituri, în 2023, depășind gigantul britanic de petrol și gaze Shell. În top 10 se află BMW și Mercedes-Benz.

Cu toate acestea, orice cititor al listei cu o cunoaștere chiar și superficială a peisajului economic european va privi aceste cifre cu scepticism, Fortune 500 Europe măsurând veniturile companiilor din 2023. Iar Germania și companiile care conduc motorul economic nemțesc sunt în primejdie.

Guvernul de la Berlins se așteaptă ca economia germană să se contracte cu 0,2% în 2024, după o scădere de 0,3% în 2023. Seismul economic a fost resimțit anul trecut în rândul companiilor germane.

În ciuda faptului că veniturile au crescut în ansamblu cu 5,2% în 2023, veniturile cumulate pentru companiile germane de pe listă s-au redus cu 2,6%.

Semnale de avertizare clipesc asupra indicatorilor economici ai țării. Exporturile către principalul său partener comercial, China, au scăzut, în timp ce importurile de energie, după invazia Ucrainei, au scăzut.

Provocările Germaniei, de ordin structural și ciclic, interne și geopolitice, au creat o furtună perfectă pentru economia țării și puțini economiști întrezăresc o cale de ieșire.

SURSA FOTO: Dreamstime

Problema Germaniei

Înțelegerea provocărilor pe care le are în față Germania necesită o privire atentă asupra punctelor sale forte sau, mai precis, a modului în care le-a construit.

Producția reprezintă 18,4% din economia Germaniei. Spre comparație, ponderea Franței este de 9,5%, în timp ce cea a Regatului Unit este de 8,4%.

Majoritatea economiilor se îndepărtează de producție pe măsură ce se maturizează, dar Germania a avut o situație anormală, sfidând această tendință.

Țara a început să se scuture de sloganul post-reunificare, de „Omul bolnav al Europei”, în timp ce economia sa l-a prins pe Dumnezeu de un picior după ce China a aderat la Organizația Mondială a Comerțului în 1995. În acel an, Germania a exportat mărfuri în valoare de 7,5 miliarde de dolari în China. Până la apogeul din 2021, aceasta ajunsese la 124 de miliarde de dolari.

Aproximativ jumătate din PIB-ul Germaniei provine din exporturi, cu mult peste celelalte națiuni europene. În primii 20 de ani de expansiune globală ai secolului, acesta s-a dovedit o mină de aur pentru Germania.

Cu toate acestea, exporturile din Germania s-au redus, din cauza slăbirii sentimentului consumatorilor din China și a creșterii rivalilor chinezi.

Protecționismul este și el în creștere

Protecționismul este și el în creștere, SUA și China introducând taxe vamale care s-au răspândit în Europa.

Jens Eisenschmidt, economistul-șef al băncii Morgan Stanley pentru Europa, a subliniat că cererea externă a fost întotdeauna un motor-cheie al economiei Germaniei, dar mediul comercial global actual a fost mai puțin favorabil creșterii.

”Am putea descrie lumea în care ne aflăm acum, sau în care ne-am trezit, ca fiind mai puțin dornică de colaborare”, a spus Eisenschmidt pentru Fortune.

Între timp, Germania a votat pentru a pune capăt energiei nucleare, punând capăt dezbaterilor privind temerile legate de siguranță, confirmate în mintea multor factori de decizie germani de dezastrul nuclear de la Fukushima, din 2011.

Această schimbare a lăsat Germania la mâna petrolului și gazelor rusești ieftine pentru a-și alimenta producția, în timp ce țara aștepta ca sursele regenerabile alternative să se dezvolte.

În februarie 2022, acea coaliție incomodă s-a prăbușit odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și după ce Occidentul a impus sancțiuni asupra energiei rusești.

Pentru Germania, costul a fost un sector de producție blocat în recesiune de mai bine de doi ani și jumătate.

În același timp, când abordează problemele structurale din economia sa, Germania se confruntă cu presiunea unei populații de vârstă activă în scădere.

Combinați, acești factori indică un consens în rândul economiștilor, acela că PIB-ul Germaniei va crește cu o rată de 0,5% pe an, pe termen mediu, cu mult sub tendința pre-COVID de 1,3%.

Eisenschmidt compară asta cu problemele de creștere pe care le avea Italia înainte de pandemie, vorbind de „ două decenii pierdute” de creștere.

Bijuteria coroanei

La baza narațiunii unui motor industrial german în stagnare se află piața sa precară de automobile. Sectorul auto reprezintă 4% din economia Germaniei, dar ajunge la 6% dacă luăm în considerare celelalte companii din lanțul de aprovizionare.

Sectorul auto a fost bijuteria coroanei economiei Germaniei timp de câțiva ani și, din punct de vedere istoric, a depășit vânturile anterioare ale globalizării. Prin urmare, companiile auto reprezentau o opta parte din companiile germane reprezentate în Fortune 500 Europa în 2024.

Dar din nou, o schimbare a averilor în China reduce avantajul economic al Germaniei. Vehiculele rămân principalul motor al exporturilor Germaniei către China, dar aceste exporturi sunt din ce în ce mai amenințate.

China a surprins lumea occidentală cu oferta sa de vehicule electrice, BYD fiind lider pe continent, câștigând rapid cota de piață în țara natală.

BMW și-a redus estimările privind profitul pentru 2024, invocând o rechemare costisitoare a sistemului de frânare și încetinirea cererii de mașini în China. Acțiunile Mercedes-Benz au scăzut imediat când au anunțat scăderea cererii în China.

Cu toate acestea, producătorii auto din Germania sunt într-o situație mai gravă: oamenii își pierd interesul pentru mașinile lor. Producătorii germani de mașini au pariat foarte mult pe revoluția EV, chiar dacă mai târziu, și au rămas șocați de încetinirea cererii.

Soluția pentru Volkswagen, cea mai mare companie din Europa din punctul de vedere al veniturilor (și în fruntea clasamentului Fortune 500 Europa din acest an) și cel mai mare angajator al Germaniei, este să cerceteze costurile.

Se mai poate salva?

Există puține opțiuni pentru Germania de a ieși din prăpastiile sale structurale și ciclice și pentru a-și păstra renumele de cea mai mare economie a Europei.

Reformele structurale sunt o necesitate, dar, în calitate de lider de facto al UE, este puțin probabil să se revizuiască comerțul sau să se introducă subvenții pe scară largă.

Găsirea unor noi parteneri de export este o altă urgență pentru Germania. Cu toate acestea, Brzeski de la ING nu crede că o altă țară va reuși să se dezvolte, așa cum a făcut China acum 20 de ani. Riscurile negative sunt mult mai probabile, inclusiv potențialul unor taxe majore de import, dacă Donald Trump va fu reales președinte al SUA.