Se discută de aproape doi ani despre această ipoteză şi mereu, argumentele au fost la fel de înflăcărate, de ambele tabere: pe de-o parte, Ministerul Sănătăţii și CNAS, iar pe de altă parte, producătorii de medicamente și asociațiile de pacienţi. În fond, vorbim despre eterna problemă a unui sistem sanitar aflat sub presiunea costurilor, într-o ţară cu cetăţeni tot mai bolnavi şi săraci: ce ar trebui să deconteze statul în materie de servicii medicale şi medicamente? Pe cele foarte scumpe în dauna celor ieftine? Pericolele sunt la fel de mari de ambele părţi, dacă analizăm argumentele celor implicaţi.
"Eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populaţia cu venituri reduse şi majoritatea pacientilor cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică cu capacitati de producţie în România, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a anunţat va face o triere a medicamentelor aflate pe lista de compensate încă din vara anului trecut. Medicamentele antitusive, antiinflamantoare şi antispasticele ar putea fi scoase de pe lista medicamentelor compensate, întrucât aduc o pondere mare de cheltuieli la bugetul sănătăţii, pretul lor fiind în schimb accesibil publicului. Exista atunci, ca şi acum, convingerea că pachetul de servicii de bază ar trebui să aibă în vedere riscurile majore de sănătate şi nu cele minore, astfel încât cheltuielile majore din sistem sa fie asigurate.
"Avem o grămadă de medicamente al căror cost nu reprezintă pentru pacient, pentru asigurat un risc financiar, dar el este acoperit de către fondul de asigurări. Asiguratul nu resimte acest sprijin din partea fondului. Anul trecut au beneficiat de reţete aproximativ 8,4 milioane de pacienţi şi, dacă împărţim suma alocată de medicamente la acest număr, rezultă că sistemul de asigurări a plătit pentru fiecare pacient aproximativ 50 de lei pe lună. Din aceşti 8,4 milioane, aproximativ 2 milioane sunt cei care consumă medicamente de peste 200 de lei pe lună. Rezultă că, de fapt, media compensării pentru aceştia este de sub 50 lei pe lună. Acest mod de compensare nu acoperă un risc financiar real. Trebuie regândit modul de compensare’, a declarat Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii.
De cealaltă parte, sunt semnalate alte pericole: "Privim cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii care iau in considerare limitarea accesului populaţiei la medicamente cu preţ accesibil. Într-o ţară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 de lei, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 de lei, fie că este vorba de 50de lei , poate reprezenta o povară financiară de nesuportat”, a declarat Presedintele APMGR, Dragoş Damian.
Prioritatea zero: actualizarea listei
Indiferent însă de ce medicamente vor fi introduse pe lista de compensate, cel mai important este ca aceasta să fie actualizată. Acest lucru nu s-a mai întâmplat de cinci ani: "Actualizarea listei de medicamente compensate la cinci ani este una sincopată şi produce costuri extrem de mari", a recunoscut chiar secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Pană.
Societatea românească va câştiga pe termen lung de aproape cinci ori mai mult decât cheltuielile în următorii trei ani cu actualizarea listei medicamentelor compensate, arată un studiu realizat de Institutul de Prognoză al Academiei Române, cu susţinerea Local American Working Grup.
Studiul relevă faptul că, prin creşterea accesului la medicamente de ultimă generaţie în următorii trei ani, pacienţii vor câştiga aproximativ 75.000 de ani de viaţă activi datorită tratării cu succes a afecţiunilor, prelungirii duratei de viaţă a pacienţilor cu afecţiuni cronice şi prin evitarea deceselor.
Astfel, în primi trei ani de la actualizarea listei medicamentelor compensate, efortul suplimentar suportat de stat va depinde de gradul de penetrare a pieţei de către noile molecule şi indicaţii, putând varia între 216 şi 486 milioane de lei.
Pe termen lung, actualizarea listei medicamentelor compensate ar putea genera un impact economic pozitiv de aproape 0,5% din Produsul Intern Brut datorită recâştigării sau menţinerii nivelului de productivitate al pacienţilor, relevă acelaşi studiu.
De cealaltă parte, beneficiile economice pe termen lung ale vindecării pacienţilor sau evitării deceselor ar putea ajunge la trei miliarde de lei.
Ultimul dintre numeroasele termene date de MS pentru actualizarea listei de compensate este 1 ianuarie 2014.