Contestație pentru dreptul lui Călin Georgescu de a candida
Contestațiile depuse la Curtea Constituțională a României în ultimele zile subliniază preocupările legate de legalitatea procesului electoral și riscurile pe care deciziile instituțiilor competente le pot aduce asupra dreptului cetățenilor de a alege și de a fi aleși.
Avocatul Elena Radu a depus o contestație la Curtea Constituțională, acuzând faptul că procesul de validare al candidaturii nu a respectat principiile legale și constituționale. Contestația invocă faptul că, deși Georgescu îndeplinește toate cerințele legale, autoritățile aleg să invoce interpretări subiective ale legislației pentru a-l exclude din cursa electorală.
Unul dintre aspectele cel mai discutate în această perioadă este modul în care BEC interpretează legislația în vigoare și înlătură candidați din procesul electoral, pe baza unor criterii care nu sunt întotdeauna clare.
În cazul Călin Georgescu, există suspiciuni legate de posibilele abuzuri de putere, care ar putea conduce la restrângerea dreptului constituțional de a participa la alegeri. Elena Radu a subliniat că deciziile Biroului Electoral Central pot reprezenta o formă de control excesiv asupra procesului electoral, ceea ce riscă să submineze încrederea publicului în democrație.
„Eu am contestat decizia BEC pentru că, în opinia mea, față de modalitatea în care se procedează, înseamnă că dreptul de a fi ales care ar trebui garantat de către statul român, poate să fie anulat, în final, printr-o decizie a CCR, care invocă varii motive prin care îl elimină dintr-un proces electoral pe unul dintre candidați. Potrivit Constituției României, drepturile pot fi restrânse numai prin legea dată de către parlament.
Or, noi constatăm că ce s-a întâmplat în procesul electoral privind alegerea președintelui României este o modalitate nelegală și neconstituțională prin care CCR și BEC caută să invoce niște condiții la legea adoptată de Parlament pentru a candida.
Iar acum cei de la BEC vin și spun că, având în vedere jurisprudența CCR prin care a fost înlăturată din cursa electorală doamna Diana Șoșoacă, precum și decizia de anulare a alegerilor în care nu se pronunță deloc numele lui Călin Georgescu, vine BEC acuma și ne spune că îl înlătură din cursa electorală și nu mai e nevoie de nicio condiție prevăzută de legea 370/2004. Iar în aceste condiții, ne vom trezi că, pe viitor, orice cetățean care a deținut o funcție publică, adică cei care depun un jurământ, nu cred că există vreo persoană care să nu fi încălcat legea.
Deci, asta înseamnă că, pe viitor, vor putea candida numai persoane care nu au avut niciodată funcții publice. Se îngrădește tot mai mult, prin diverse artificii, dreptul de a fi ales și cel de a alege, căci până la urmă cetățenii care vor să voteze un candidat care îndeplinește toate cerințele, dar care este eliminat din cursa electorală pe criterii inventate, atunci afectează libertatea de a alege”, a declarat Elena Radu.
În paralel cu contestația depusă în cazul Georgescu, există și alte procese în curs. Printre acestea se numără o contestație privind candidatura primarului general al Bucureștiului, Nicușor Dan.
În acest context, Curtea Constituțională a fost nevoită să analizeze rapid toate contestațiile depuse, având termen limită pentru soluționarea acestora la 11 martie 2025.
Pericolele politizării procesului electoral
Experții juridici și observatorii politici atrag atenția asupra pericolelor pe care acest tip de practică le presupune. Dacă instituțiile statului, precum BEC sau Curtea Constituțională, vor continua să aplice legislația într-un mod selectiv, vor crea un precedent periculos pentru viitoarele alegeri.
Această politizare a procesului electoral ar putea duce la eliminarea unor candidați care respectă legea, dar care sunt considerați incomozi sau nealiniați cu anumite interese politice.
