CCR, decizie de ultimă oră privind candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale

Contestația împotriva Deciziei nr. 20D/11.03.2025 a Biroului Electoral Central, care a acceptat candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, se bazează pe mai multe motive legale, politice și constituționale. Se susține că dreptul de a fi ales nu este absolut și trebuie respectat în cadrul principiilor democratice.

Contestația spune că funcția de președinte cere nu doar respectarea legii, ci și o atitudine loială față de Constituție și valorile democratice încă de la momentul candidaturii. Se afirmă că Antonescu nu îndeplinește aceste cerințe, având o atitudine care a contrazis principiile constituționale prin acțiunile și declarațiile sale anterioare.

Printre argumentele aduse se numără faptul că el a ignorat rezultatul unui referendum din 2009, în care majoritatea populației a fost de acord cu trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari. Se consideră că acest refuz de a respecta voința poporului afectează legitimitatea sa ca viitor președinte.

Un alt argument important este că politicianul ar fi susținut idei de ură și discriminare, promovând cultul legionar. De exemplu, el a numit pe Ion Gavrilă Ogoranu „erou al României”, deși acesta a fost membru al Mișcării Legionare, o grupare extremistă.

Contestația subliniază că astfel de declarații sunt împotriva legii, care interzice promovarea ideologiilor fasciste și a cultului celor condamnați pentru crime împotriva umanității.

Crin Antonescu ar fi fost implicat în încercări de a destabiliza ordinea constituțională

Crin Antonescu ar fi fost implicat în încercări de a destabiliza ordinea constituțională, făcând parte din acțiuni politice din 2012 care, potrivit Comisiei de la Veneția, au fost problematice din punct de vedere al statului de drept. Aceste acțiuni includeau schimbări rapide ale instituțiilor statului, suspendarea președintelui și limitarea puterii Curții Constituționale a României (CCR), fiind considerate manevre care afectau stabilitatea democratică a României.

Contestația mai spune că el a susținut în mod constant transformarea României într-o monarhie constituțională, ceea ce contravine Constituției, care stabilește că statul este republican și interzice schimbarea acestui principiu. Se argumentează că un candidat care nu respectă forma actuală de guvernământ nu poate fi considerat potrivit pentru funcția de președinte.

În final, contestația susține că, din cauza acestor aspecte, Crin Antonescu nu îndeplinește cerințele constituționale pentru a candida la președinție și cere anularea deciziei de validare a candidaturii și respingerea acesteia, deoarece acceptarea unui astfel de candidat ar afecta principiile fundamentale ale statului de drept și democrației constituționale.